Ochii lui au rămas pironiți
pe ecranul televizorului,
aproape i-au ieșit din orbite,
înghit ca două guri
ecranul cu tot ce este pe el:
niște femei superbe
țin cu mâinile lor superbe
pancarte pe care e scris,
cu toate culorile deodată:

Nu Mai Vrem Sex
Până Nu Se Face Reformă!

Cu ochii ieșiți din orbite
mestecă țigara în loc s-o fumeze,
se ridică brusc și
dă un pumn televizorului
ca și cum ar transmite alb-negru sau
n-ar transmite nimic…Așa deci!
Își strigă nevasta:
Iubito, azi nu mai mâncăm,
nici la TV nu ne mai uităm
că nu avem ce vedea,
azi ne vom iubi, așa cum ne vom
iubi de acum încolo, mereu, fără TV.

Am să-l donez clubului sportiv,
nouă nu ne mai trebuie,
tu te învârtești de ’colo până ’colo
ca un titirez îndrăgostit,
iar eu să-i văd, cu amândoi ochii mei,
pe zvonacii ăștia prăpăstioși?! Nuuu.

Eu am să mă uit numai la tine
și am să te iubesc numai pe tine,
„dacă dragoste nu e, nimic nu e!”

Copyright © 2009 Marinela Preoteasa