poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2243 .



după \"Mistrețul cu colți de argint\"
poezie [ ]
parodie

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [VancuGogu ]

2009-10-20  |     | 



Prietenii știu de ce, iar persoanele de față, se exclud !



Un om din popor, cercetând agonia,
Prin site-ul numit, cu speranță trecea,
Din textele, mii, presimțind poezia,
Avea un creion folosit si zicea:

“Veniți, să citim cu tabulele rase,
Mai multe minuni, prin poetice zări,
Apoi să-nchinăm, din butelci cu spirtoase,
Gustând felurite și-alese jumări.”

"-Stăpâne", ziceau servitorii “-Doar carne
Avem. Poezia, nu vine pe-aici,
Mai bine, chemăm un argat, să ne toarne…
Un porc să ne frigă, un but, un șorici ..."

Dar omul, trecând amuzat înainte
Privea printre rafturi, tablouri cu flori,
"-Mai bine mă uit la culori, ăsta minte,
Eu simt poezia, venind din culori"

Prin praf, el dădea cărți de joc, la o parte,
Cătând după versul, de lirică, demn,
"-Dar simt, poezia, nu-i foarte departe
Și sigur, se zbate-ntre rafturi de lemn

"-Stăpâne, ia sticla si toarnă-n pahar"
Ziceau servitorii, cu glas domolit
"- Sau gusta d-aici, un pateu cu mărar..."
Și versul striga, însă, neauzit.

Păianjeni imenși, alunga din sertare,
Visând printre pagini, fior si mister,
"- Pe-aici nu-s decât încercări ordinare
Eu caut doar versul, puternic, de fier.

"- Stăpâne, sleită-i friptura, de-acuma "
Zicea un mesean, mestecând liniștit
"- Iar focul s-a stins, ce se vede, e bruma..."
Și versul striga, însă neauzit.

Sub munții de colb, scormonea după rime
"-Veniți, ca să punem pe soclu, la loc,
Poemul curat și plenar, din vechime,
Pe care nu-l șterge, nici apă, nici foc

"- Stăpâne, doar apa... că vinul s-a dus"
Zicea servitorul, puțin amețit,
Dar el răsfoia cărți, din raftul de sus,
Iar versul striga, însă neauzit.

Dar vai, pe-o copertă de carte murdară,
Cum sta aplecat, să citească grăbit,
Găsi un poem, chiar din stirpea cea rară,
Dar fără putere, batrân, răgușit…

“-Oh, iată-l, e Versul, e fructul splendorii,
Să-l scot de aici, până nu-i prea târziu,
Dar nu pot să strig si să chem servitorii,
Ce naiba se-ntâmplă ? Sunt țeapăn, dar viu !”

“-Stăpâne, un rând, scris demult, cu măsură,
Chiar el te-a surprins și te ține-ncleștat ,
Þi-am spus că mai bine mâncai o friptură !”
Dar moșul îi spuse în șoaptă: “-Păcat,

Mai bine ia cartea, rostește cu gura,
Că poate, cu asta, mai pot să-mi revin”,
Atunci, agonia-i cuprinse făptura
Și servul citi, însă foarte puțin.


.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!