ți-am spus?
ți-am spus eu
vreodată...
cât pot să iubesc?
cât dor îmi acopăr
de'al tău demisecol
penumbru celest?
cât timp mai am....
până la tine?
cât'așteptare
de ține mă ține?
ți'am spus eu vreodată ?
câtă lumină
neacordată
cu somnul din mine
plutește deodată
venind dinspre tine?
câtă nevoie
cât somn ispitit
câte principii
mi-au brusc obosit?
câte dureri
surde, s-au șters
câte tăceri
ce n'au vreun revers?!
ți-am zis? ?
cât cuprins?
câte lagune...
cu'n zbor,
mi-ai atins?
probabil tăcerea
ar fi mai semeț
îndoliată
cu'n farmec de preț...
probabil aș spune
mult mai timid...
cât somn mai pot duce
sau cât mai mi'e frig...
probabil...aș coace
în mine un strat
de indiferentă
ne-redecorat
probabil...
ți'aș trece
doar niște fiori
în zboruri de noapte
cu fructe din flori...
de nu mi-ar fi frică
să nu mai cobori
secundele zilei
din liniști cu nori.