agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2158 .



fascination street
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [neverending ]

2009-09-03  |     | 



acum 2 ani am plâns mult. Treceam spre baie și mi se părea covorul prea lung. Eu prea în urmă. Auzeam
cheia în ușă. Și momentul ăsta, covorul și ideea că trebuie să mă adun de pe el.
Ideea că cineva vede asta.

eu nu mă vedeam. După asta m-am cărat. Clasic. Am găsit oglinzi venețiene, nisip, turci bătrâni, buze vineții,
chestii în care învârți furculița și se agață de ea ca un cașcaval topit. Pante. Cel puțin pentru o vreme.
Mă uit la oglinzile alea, la poze și le văd jumate zaț
ca ăla dintr-o cafea adusă la șto. Ai putea să chemi să aducă alta. Nu c-ar conta.

de atunci mă tot duc. În același loc fac aceleași poze, din același unghi, aproape la aceleași ore, de cele mai multe ori
rezemată de același zid. Cu ochii pe sus, cu vorbe în urechi, de gât, sub limbă. Pe un pervaz, pe o bordură. Rămân
cu o grămadă de case, nisip în saboți , note de plată. Curg nesimțit pe picior. Ca sperma. Atunci când ai uitat
c-o mai ai, te așezi și te dă de gol. Mă învârt în orașul ăsta pe maxim zece străzi și încă mă mir că data trecută
treceau alți oameni.

și sună a film prost cu doamne și domni
o bicicletă neapărat albastră învârtindu-se în cerc
cămăși albe o balustradă
un țipăt. Și eu pe margine.

o captură
nu întind mâna s-o opresc.

adorm cu sentimentul că nici 100 de sticle nu m-ar face să râd sau să plâng, mă trezesc cu senzația că am
pe cineva deasupra capului. Plus mirosul.


nu ne-am întâlnit niciodată

după care ajung în stradă.


.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!