poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ ăștia care nu au murit, bătrâne nichita, îmbătrânim la fiecare aniversare a ta
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-08-08 | |
Doar vocea Ta pierdută a delirat în noapte,
Când ai plecat pe drumul ce-l fără căpătâi, Cu plecăciunea sacră eu ți-am rostit în șoapte: - Mi-ai fost stindardul vieții și-așa... O să-mi rămâi. Mi-ai fost, viața-ntreagă, o stea strălucitoare, Un idol printre oameni, un Tată și-un ecou, Îndemnul la iubire, petale dintr-o floare, Exemplul dăruirii, în toate... Un erou. Bagheta Ta ce-i vie și astăzi mai străluce, De-a pururi va rămâne și pentru cei ce vin, Cât vor trăi pe Terra, apoi când se vor duce Te vor cinsti urmașii, sunt sigur, pe deplin. Învățătura-ți sacră, ce-i sevă pentru mine, Recunoscută-aievea, ca tot ce este sfânt, Să ne cinstească neamul, așa cum se cuvine, Un nume de legendă. Eroi au fost și... sunt. Omagiu-i o șuviță din meritele tale. Un chip sau o statuie? Și astea-s prea puțin. Ce pot? Să-ți scriu ca amintire acest poem de jale, Iar la mormântu-ți veșnic, mereu o să mă închin. Și-o lacrimă fierbinte, o las să-ți ude crinii, Ce stau mereu de veghe, pe-acest mormânt pribeag, Să-ți liniștească somnul, o să înlătur spinii, Fie-ți mormântul sacru, Părintele meu... Drag... Corneliu
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate