agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 3863 .



Umbrele mâinii pe statui
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Iustin_Panþa ]

2009-07-10  |     |  Înscris în bibliotecă de Bot Eugen Iulian



Mai întâi au fost umbrele mâinii pe tavan,
când mintea copilului de atunci
se înfricoșa de petele negre, vii, de acolo
luând forme ciudate, amenințătoare.
(Ca niște demoni plutind deasupra noastră
pândindu-ne clipele de slăbiciune
și lovindu-ne din umbră necruțător).
Tatăl stătea lângă copilul mirat -
proiectându-și palmele mari pe tavan.
Petele negre, mișcătoare, fiind iluziile de mai târziu,
de maturitate - luând forme îndrăznețe,
adevăruri atât de apropiate, puțin deasupra capului
și minții. Tangibile.
Apoi, ca și atunci, se aude vocea categorică a tatălui:
"Acum e timpul să dormi. Noapte bună."
Și lumina se stinge.
Apoi plimbările pe străzi-
plăcerea de-a savura alcoolul incolor
ascultându-l pe altul de lângă tine povestind lucruri simple.
Plimbări pe lângă vitrina de unde manechinele elegante
îți zâmbesc amabil, iar tu ridici palma(din ce în ce mai aspră cu trecerea timpului)
și proiectezi pe ele o umbră.
Dar ele rămân nemișcate dincolo de geamul inaccesibil,
al neputinței tale.
Apoi piața statuilor
când treci prin dreptul fiecăreia și-ți plimbi umbra mâinii
peste marmura lor rece, îndepărtată
și-ți pare că doar una vibrează sub apăsarea umbrei,
o statuie mutilată, din colțul neumblat al grădinii.
Crezi că în sfârșit ai găsit obiectul căutării -
te apropii tot mai mult
până când umbra de pe marmura veche dispare.
Îți dai seama că ești închis în statuie.
Și lumina e stinsă.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!