nici nu puteam sa fiu eu
la intalnirea cu mine au venit cateva zeci de oameni
femei
barbati
ai venit si tu si prietenii tai
indepartati
si cei de acasa
toata lumea iti zambea in acea dupa-amiaza
era un soare care se tot ivea
tu-l imitai
printre catarge si prin viata mea

nici nu puteai sa fii tu
iubitul viselor mele
acaju
nu puteai sa ramai impasibil
sa nu ma alinti
sau sa ma strangi
intre bratele tale
fierbinti
cu cateva zeci de cai-putere
sa nu-ti fiu fata din dealuri
din vis
si de miere

la intalnirea cu mine
ai alungat toti oamenii acasa
fugind de noi
de impreuna
cu privirea neintoarsa

nici nu puteam fi eu si tu aceia
nu exista cuvinte care sa ne cuprinda
in vremea unde nici noi-impreuna
nu exista

ai vrea sa o iei de la capat
sa ne gasim din nou cumva intamplator
ca un facut
si fara sa stii
sa-ncepi sa ma dori
de la inceput