Triști cînd iubiți


Triști cînd iubiți
și după ce-ați iubit tot triști,
amanți perfecți ai zadarnicului gest. –


din voi un pumn de cenușă aprinsă
aleargă spre cerul
c-o mie de guri.


cînd moartea se mai spală de timp,
totdeauna pe un tron regal o așteaptă
hainele noi ale viețuirii voastre.


nici un cîntec nu moare
spînzurat de chitară,
ci numai de omul ce-l cîntă...


și nici un vers nu tace
spînzurat de condei,
ci numai de omul ce-l spune.