Lumea de Dumnezeu creată
De om a fost transformată
Realitatea metamorfozată
În nenatural preschimbată.

Trăim într-un spațiu ermetic
Până și aerul este sintetic
Timpul și spațiul – relative
Gândul și afectul – subiective.

Am introdus ca valoare banul
În conduită folosim formalul
Înlocuim diplomația cu mârșăvia
Iar buna purtare cu mârlănia.

Viitorul încercăm să-l ghicim
Dacă ar fi trebui să îl știm
Dumnezeu în scris ne-ar fi dat
O telegramă: “S-a terminat”.

Construim concepții artificiale
Ce nasc grave probleme sociale
După false criterii ne clasificăm
În ireale structuri ne ierarhizăm.

Ne-am născut nepătați și egali
Vom sfârși nedrepți și murdari
Vina toată nouă ne aparține
De nimeni altcineva nu ține.

Liniștea de increat am spulberat
Și voit am născut un alt început
Am dat la o parte ce e dreptate
Pentru a face loc unui complot.

Legile singuri le-am enunțat
Noi înșine nu le-ar respectat
Toate principiile am încălcat
Mai presus de tot ne-am situat.

Universul ce l-am construit
Pe convențional l-am clădit
În mediocritate am decăzut
În situație ne-am complăcut.

29 martie 2005, Constața