agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 880 .



Costa Rica, Atractia Ecuatorului, Chemarea Strabunilor
personale [ Jurnal ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Sandu11 ]

2007-03-24  |     | 



Costa Rica, Atractia Ecuatorului, Chemarea Strabunilor

de Sandu Iaschevici
corneliu11@yahoo.com

Sutnem in data de 16 Ianuarie 2007. Chiar ne-am intors din Costa Rica dupa un sejur de o saptamana.
Ne-am hotarit sa mergem in Costa Rica destul de repede. Ne atrageau Ecuatorul si Maimutelele. Costa Rica este doar la 10 grade nord de Ecuator. Tara este rodul activitatii vulcanice, pamant nou in istoria geologiei.
Tara bogata din America Centrala, marginita la nord de Nicaragua, la sud de Panama, la est de Marea Caraibelor din Oceanul Atlantic si la vest de Oceanul Pacific.

Tara este un model de democratie de tip american intr-o zona unde razboaiele civile sunt ceva obisnuit, mai ales la vecinul din nord, Nicaragua. Tara nu are armata din 1948 iar in caz de conflicte si dispute teritoriale poate apela la SUA care s-au angajat sa o apere. Este de fapt un dominion american sub tutela americana.

Departe de drumurile comerciale spre Europa care treceau prin Mexic si Cuba, Costa Rica a trebuit sa astepte sa profite de nevoia Americii de vite, cafea, banane si alte produse tropicale.
Sigur ca in secolul 19 a trecut si ea ca toata America Centrala prin framantari politice si sociale dar in final democratia de tip american a triumfat.
La 1856 magnatul cafelei Juan Rafael Mora a condus armata locala spaniola contra armatei americane a liberalului american William Walker, care voia sa transforme Costa Rica intr-o colonie americana. Batalia decisiva s-a dat pe locul unde se afla Parcul National Santa Rosa de acum, situat langa orasul Liberia. Spaniolii au castigat categoric si au ramas spanioli pana in ziua de azi.
A urmat perioada Banana Republic, cand la sfirsitul secolului 19 s-au construit cai ferate pana in centrul tarii. Marile companii americane aveau putere politica mare si exercitau influente semifeudale asupra lucratorilor si a comunitatilor locale rurale. Asta a durat pina in 1930 cind muncitorii au inceput sa se organizeze in sindicate si au avut si ei un cuvant de spus.

Costa Rica se mandreste acum cu cel mai inalt nivel de viata, educatie si sanatate din America Centrala.
Tara este foarte prospera datorita productiei de cafea arabica organica si a turismului. Arabica se culege cu mana si are bob mic. Columbiana se prduce industrial, se culege cu masina si are bob mare.
Multum sed Multam, adica Calitate nu Cantitate.
Noi am beneficiat de ambele.
Tara nu are industrie, de aceea nu exista poluare. Multa lume isi petrece vacanta aici.

De data asta era o alta premiera pentru noi. Aveam sa vedem pentru prima data coasta Pacificului si vulcanii activi care sunt adevarate bome atomice naturale. Tara are din belsug 100 de vulcani, dintre care 7 activi.
America Centrala este pamant nou in istoria geologiei, rodul activitatii vulcanice. Face lecatura ca o punte intre America de Nord si America de Sud.

Dupa cinci ore de zbor peste America, Florida, Cuba, Mexic si Nicaragua, aterizam noaptea pe noul aeroport Daniel Oduber din Liberia, capitala regiunii Guanacaste din Costa Rica.
Aproape de aterizare, pe o noapte perfect senina, zarim de sus fluviile de lava ale vulcanilor activi, adevarate bome atomice naturale.
La iesirea din terminal ne izbeste o caldura inabusitoare. Autocarul racoros, apa rece la sticla, si o ghida tanara si simpatica ne revitalizeaza si ne iau de la aeroport la statiunea noastra, “Nakuti Papagayo”.

La 50 de kilometri de Liberia se afla statiunea noastra, “Nakuti Papagayo”, pe malul Pacificului, intr-un minunat golf, Bahia Culebra.
Acolo ne intalnim cu turisti americani, germani, italieni, elvetieni, canadieni si un cuplu de canadieni romani din Toronto cu un prunc de un an. Canadienii erau pe departe cei mai multi.
Hotelul nostru este situat in peninsula Nicoya, regiunea Guanacaste. Guanacaste fiind numele unui imens pom din zona.

De fapt regiunea a apartinut lui Nicaragua si locuitorii sunt inca inruditi intre ei. Aceasta creaza probleme fiindca in Nicaragua este razboi civil continu si saracie iar in Costa Rica este pace si bogatie. Multi oameni din Nicaragua intra clandestin in Costa Rica sa lucreze la negru.
Regiunea Guanacaste era singura zona fertila din Costa Rica folosita pentru ferme si animale in vremea in care spaniolii lui Juan Vasquez de Coronado au cucerit-o la 1563.
Costa Rica nu era interesanta pentru imperiul spaniol pentru ca era departe de drumurile comerciale spre Europa, plus punea problema cutremurelor si a vulcanilor activi, care amenintau viata locuitorilor.
Tara are 100 de vulcani, dintre care 7 activi, adevarate bome atomice naturale.
Insa dupa 1830 de cind s-a introdus cultura cafelei s-a schimbat si istoria tarii.

Resort-ul in care stateam consta din vile vopsite in galben cu acoperis din tigle rosii, tipic arhitecturii coloniale spaniole. In fata fiecarei vile era un copac imens care mai de care mai deosebit.
La noi s-a nimerit sa fie un mango in care statea vecina mea “the howling monkey”, adica maimuta care hauleste, care avea si un puisor pe care il cara in spate tot timpul.
Vecina mea incepea sa hauleasca pe la cinci dimineata, spre spaima turistilor. Chemarea Strbunilor.
Vecina mea dadea reprezentatii in fiecare dupa amiaza spre incintarea copiilor si adultilor care se adunau mereu in jurul copacului.
Pomul de mango era imens si puternic de putea sa sustina mii de fructe mari cat merele si care le plac grozav la maimutele.

Resort-ul in care stateam se afla la 50 km vest de orasul Liberia, care a fost infiintat de spanioli in 1769.

Am avut noroc ca am calatorit in luna ianuarie, in perioada secetoasa a anului pentru aceasta tara. De la mijlocul lui decembrie pina in aprilie este sezonul secetos in rest este sezonul ploios.
Faceam plaja la Plaja Panama unde era si o padure de cactusi cam de 6 m inaltime. In timp ce profitam de soare si de apa, ne mai delectam si cu pelicanii care plonjau in ocean cu o viteza uimitoare in cautare de pesti care se aflau din abundenta.
Inotam cu masca si duda pe cap, snorkeling. Apa era calda, de culoare turcoaz, nisipul alb. In apa o sumedenie de pesti colorati ca intr-un acvariu imens inotau impreuna cu noi.
In copacii din apropiere se odhineau vulturi imensi. In apropierea camerei mele de la hotel era un copac de grapefruit japonez care era capabil sa sustina fructe mari cat un pepene galben, fructe care raspindeau un miros minunat de cate ori treceam pe langa ele.
Simteam ca traim in mijlocul unei gradini botanice si zoologice, inconjurati de maimute haulitoare si maimute cu fata alba, iguane si crocodili, vulturi si pelicani, serpi si scorpioni, fluturi si paianjeni si zeci de alte fiare tropicale.
Aflam ca Costa Rica are cea mai mare diversitate de vegetatie, flora si fauna din lume. Animalele trec pe aici fara pasaport din Alaska pana in Tara de Foc si invers.

Sigur ca am facut excursii in padurile tropicale cu care se mandreste tara. Una dintre ele a fost MonteVerde. Poduri suspendate te puteau duce de la un pom la altul in imparatia maimutelor pentru ca aceste poduri erau la nivelul coroanei arborilor, cam la 50 m inaltime deasupra solului. Existau si cabluri suspendate unde chiar te dadeai pe cablu ca o maimuta care sare din pom in pom, dar am preferat sa avem pamint sub picioare, plus in felul acesta poti admira pe indelete bogatia vegetatiei, a florei si a faunei.

O alta excursie a fost la Vulcanul Arenal. In 1968 acest vulcan care dormea linistit i-a surprins pe toti printr-o explozie violenta in care cam 100 din locuitorii unei localitati din apropiere au fost ucisi mai ales de gazele asociate de eruptie. De atunci Arenal este un vulcan activ de 1600 m inaltime. Mai ales noaptea vulcanul ofera spectacole de sunet, lumina si culoare cand lava topita bolboroseste si iese afara din conul vulcanului. Are si perioade de inactivitate, cand doarme si zile in care este acoperit de nori.
Din avion se vad toti acesti vulcani cu izbucnirile lor de forta telurica.
Activitatea violenta se intimpla pe partea de vest a vulcanului. Pe partea de est care nu e expusa la violente, se afla statiunea balneo climaterica Tabacon Hot Springs, un Felix, unde ne-am bucurat de baia in paraul fierbinte care venea chiar din inima vulcanului.
Drumul pana la vulcan a fost interesant dat fiind ca am vazut vestitul copac Guyabo care este impresionant ca statura si te duce cu gandul la cum era Pamantul altadata, cand arbori imensi acopereu tot Pamantul iar oamenii nu taiau padurea ca nebunii si vegetatia crestea nestingherita pe Pamant, iar aerul era mult mai repirabil. Acesti pomi imensi de aici au fost folositi in realizarea filmului Jurassic Parc.

In vara lui 1963 vulcanul cel mai inalt din tara, de 3,800 m inaltime, de langa San Jose, capitala lui Costa Rica, a explodat chiar in timpul vizitei presedintelui american John F. Kennedy. All run for cover, adica toti au fugit sa se ascunda. Cateva luni mai tarziu JFK va fi asasinat in Dalas, Texas pe data sugestiva de 22 Noiembrie 1963. 22 fiind de doua ori unsprezece. Semn, Simpla conicidenta sau conspiratie?

Ultima excursie a fost Cruaziera de pe raul Rio Tampeste din parcul national Palo Verde unde ne asteptau crocodilii, egretele, iguanele si maimutelele cu fata alba.
Deliciul excursiei au fost maimutelele cu fata alba care au fost cucerite de bananele noastre cu care le-au momit ca sa vina in fata aparatului de luat vederi, ba chiar una s-a apropiat si a vrut sa sterpeleasca aparatul video si sa fuga cu el in pomi.

Vine din pacate si ultima zi, ziua cand inchidem usa la vila noastra galbena pentru ultima data, pentru totdeauna.
La plecare spre aeroport cantam La revedere tabara draga.

La decolarea de pe aeroportul Daniel Oduber din Liberia imi vin in minte cuvintele lui Mates, profesorul meu de fizica de la Moise Nicoara din Arad:

“Daca ti-as da tot ceea ce am si nu ti-as cere nimic in schimb,... ai face si tu la fel pentru mine?”

.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!