agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1906 .



Trei zile în dulcea Bucovină (1)
personale [ Jurnal ]
Note de călătorie

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Amic ]

2008-09-23  |     | 



Pe la mijlocul lunii august, când soarele dogora nemilos pământul și pe cer nu se vedea nicio zare de nor, am făcut o călătorie la baștină, în dulcea Bucovină. De la Gara de Nord Chișinău cu autocarul pe la orele 6 și 40 minute dimineața am pornit spre Cernăuți În autobuz erau numai vreo câțiva oameni și din cauza resorturilor tari o bună bucată de drum ne-a zdruncinat toate măruntaiele, până nu s-au mai urcat și alți pasageri din Peresecina, Orhei, Sângerei.
În centrul atenției era un aghesmuit cu chef de vorbă, care se agăța ba de șofer, ba de pasageri. La Bălți vehiculul s-a umplut până la refuz, pasagerii stăteau și în picioare.
La Edineț am zăbovit vreo jumătate de oră, iar la Briceni ne-am oprit pe vreo câteva minute. Aghesmuitul a ieșit să tragă un fum. Un țigan de vreo 40 de ani cu o copilă vroia să intre în autobuz cu cerșitul. Între ei s-a iscat o ceartă, ce era urmărită și de romii care ședeau alături pe băncile de lângă autogară.

- Măi arabule,- a răcnit aghesmuitul,- unde te bagi, să nu te văd pe aici, pleac-o! Mai repejooor!
- Unde?
- I-a sapa și tunde-o la prășit!
- I-a las-o mai moale, creștine. Nu-i treaba ta! Vezi că sperii copilul. A început să tremure de frică, sireacul…

Cearta s-a stins repede, deoarece în preajmă apăru un preot înalt, brunet, cu pălărie și barbă argintie. Zărindu-l, aghesmuitul s-a liniștit pe dată și s-a retras. Când preotul a urcat în autocar, dânsul i-a propus amabil locul. De la bun început dumnealui refuzase, apoi la insistența aghesmuitului a cedat. Însă n-a scăpat de el, fiind atacat cu diverse vorbe sâcâitoare:

- Părinte, azi am făcut mai multe păcate. Poate mi le ierți?
- Ce păcate ai săvârșit?
- M-am certat cu țiganul, am deranjat pasagerii, m-am afumat…
- Cine nu păcătuiește în ziua de azi? Dumnezeu să ne ierte și să te ierte și pe tine!
- Încotro ții calea, părinte?
- La Lipcani.
- Acolo coborâm și cinstim un păhărel.
- Suntem în post. Nu se poate!
- Dar când cinstim?
- După ce se termină postul, Când ai să treci altădată prin Lipcani, acuși o să-ți arăt biserica la care mă găsești.
- Dar ce vin o să cinstim?
- Am vin bun, „Cahor bisericesc”, vin roșu, de leac.
- Hai acum!
- Acum e post. Nu se poate!

Aghesmuitul i-a luat preotului pălăria din cap, și-a îndesat-o pe-o ureche. Apoi îl apucă de barbă și-i zise:

- Dacă-i așa, eu acum o să-ți tai barba. Ce faci atunci fără ea? Ha?
Cinstim sau nu, părinte, ce zici?

Preotul se uită la el cu ochi blajini. Ce să-i spui omului care-i cherchelit și nu-și dă seama ce face?
Văzând că gluma se îngroașă, șoferul opri vehiculul, se apropie de scandalagiu, îl înșfăcă de guler și îl împinse cu forța spre ieșire. Peste câteva clipe acesta se ogoise și noi am continuat drumul.
Vama la Criva-Mamaliga am trecut-o fără probleme, aveam câteva sticle de vin, coniac și vreo zece cutii de bomboane.
Satele din lunca Prutului: Drepcăuți, Criva, Mamaliga, Dranița, Costiceni, Tărăsăuți, Vancicăuți, Marșinți, au avut de suferit în urma inundațiilor de la sfârșitul lunii iulie. Majoritatea caselor au rezistat stihiei, stăteau în picioare, dar multe ogrăzi erau nămolite, iar casele vechi, construite din lampaci, se prăbușise. În unele locuri în asfalt au fost făcute șanțuri pentru scurgerea apei adunate de viitură.. Pe gardul unui cimitir din sat erau agățate haine - ajutor umanitar pentru sinistrați.
Pe marginea drumului oamenii au scos spre vânzare harbuji și zămoși, căldări cu roșii, castraveți, mere și perje.
Ajuns la Priprutie, am coborât la răscrucea drumului care duce spre Hotin. Peste câteva clipe am oprit autobuzul „Cernăuți – Odesa”.
Îl întreb pe șofer, dacă nu cumva pleacă prin Moldova?

- Nu, noi mergem prin Ucraina, pe rută ocolitoare spre Odesa, deoarece nu vrem să dăm bacșiș vameșilor.

Am parcurs cu el vreo 10 km și tot peste atâtea minute eram deja la Dinăuți, satul meu de baștină.

DINÃUÞI. Pentru prima dată această localitate este menționată într-un document datând cu 20 decembrie 1437. Feciorii lui Alexandru cel Bun, Ilieș și Ștefan, întăresc boierului Mihail de la Dorohoi 52 de sate, printre care și localitatea Zinouți (Dinăuți).
Din „Istoria satului Dinăuți” (Schițe istorico-etno-folclorice), 248 pag., ilustrată cu imagini alb-negru, Chișinău 2003, autor Ion Bejenaru, profesor universitar, membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova, cu o prefață intitulată „Prima istorie-cronică a localității Dinăuți”, semnată de acad. Ion Gavril Borșevici, profesor universitar, aflăm că prin această comună au trecut Petru Mușat, Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare, Petru Rareș, Ștefăniță Vodă, Alexandru Lăpușneanu, Mihai Viteazul, Nicolae Iorga (când a vizitat Hotinul de două ori. N.a.), Mihai Eminescu, regele Carol II, regele Mihai ș.a. oameni de seamă.
De localitatea Dinăuți este legat numele câtorva scriitori români de prestigiu. În anul 1826 scriitorul Constantin Stamati se căsătorește cu Ecaterina, fiica căminarului Tudorache Ciurea. În familia aceasta s-a născut scriitorul Constantin Stamati-Ciurea. Iar scriitorul Alexandru Hâjdeu a fost căsătorut cu Elizaveta Daukș, fiica Mariei Morțun, strămoșii căreia erau din Dinăuți. Din această căsătorie s-a născut scriitorul și savantul B. P. Hasdeu. Pe țarinile satului Dinăuți a avut moșii fiica lui Nicolae Donici, un nepot al fabulistului Alexandru Donici…
În prezent în Dinăuți sunt drumuri asfaltate, multe case ca la oraș, adevărate vile, cu flori în ogrăzi și fântâni în formă de ulcior, împrejmuite cu garduri cu figuri, turnate din ciment, construite de cei care lucrează în Italia și porecliți de săteni - „italieni”. Am vizitat surorile, rudele și prietenii, mormintele părinților și celor apropiați din cimitirul sătesc.
A doua zi am plecat la Cernăuți, 35 km distanță de satul natal.

Imagini la
http://ro.fotoalbum.eu/mCucereavii/a145870/slideshow


.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!