poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2916 .



Zapada din parul tau...
personale [ ]
Tu si ei

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Obsession ]

2006-04-13  |     | 



Au trecut o suta de eternitati de atunci.Mai tii minte?Sau ai uitat de Dumnezeu la fel ca mine?Atunci ne apartinea in intregime,cu tot cu sangele si piroanele Lui...Imi placea sa cred in El,tie NU.
Si pana la urma am crezut amandoi.
Te auzeam,te simteam,te iubeam...Dumnezeule!De atunci peste mine au trecut veacuri decolorate,cu panze de paianjeni uranieni ce imi invadeaza fiecare colt al creierului.Eu n-am uitat,tu....
Intr-una din acele zile nesfarsite v-am regasit parafuite de vreme si rupte de amintiri,Aripi de Inger!Stateati stinghere si lipsite de orice culoare;asteptati ca la un momentdat copilul din mine sa-si aduca aminte de Voi si de cerurile strabatute impreuna.Mi-am facut curaj si v-am abordat cu sufletul la gura crezand ca nu o sa ma mai metamorfozati niciodata.Voi,ca niste prietene bune ce-mi sunteti nu m-ati lasat nici macar sa articulez un singur cuvant,sa fac vreun gest pring care sa intelegeti ce doresc.Ati scuturat colbul milenar de pe voi si v-ati lipit de mine.M-ati strans ca intr-o menghina;ma dureau toate oasele,fiecare tendon se ruga la Dumnezeul lor sa-i inlature povara.Am suportat si eu cu stoicism,tipand inauntrul meu nu catre Dumnezeul meu,ci catre tine.Credeam ca m-ai auzit!Asa,simbioza s-a realizat.
Uitasem sa zbor,dar aripile mele m-ai ghidat asa cum faceau odinioara si m-au adus exact in fata ta.Ti-am zambit cum nu mai zambisem niciodata.Pe fata mea batuta de rafale de amintiri se intiparise zambetul a o mie de copii frumosi si fericiti,asa cum vazusem de fiecare data cand dezorientata te cautam.
M-ai trantit in zapada.Eu am privit spre cer si am multumit pioasa Celui ce imi daduse viata.Am vazut marea de alb din jurul nostru si am crezut ca exact asa arata si Gradina Edenului;si eu eram ingerul ce-l cautasem de atata amar de vreme.Tu aveai zapada in par.Asa m-ai pacalit...am crezut ca esti ingerul ce m-a scos din letargie.N-a fost asa,si m-ai lasat ucisa in zapada,in Raiul imaginat de copilul din mine.
Blestemata fie ziua in care sangele meu inveninat s-a imprastiat pe zapada!
Acum sant moarta de veacuri si incerc sa-mi recuperez singele de pe zapada in care am stat si am crezut in Dumnezeul nostru.

Voi m-ati ucis si m-ati lasat sa zac in zapada!

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!