Dacă urmele pașilor ți se văd în pârgul frunzelor

ÃŽn subteranele de la Delphi

Voi ținti chakra vârtej violet,

Torțele amăgesc compostând lumina zilei.

Cu dinții îți voi smulge cojile

Incantare

Până vei rămâne goală,

Până ochiul se va deschide.

Cu dintele viermelui îți voi scoate organele

Preoteasa te va purifica

Apoi, sorbind, mă îmbrac în pielea ta.

Apoi te va oferi lui.

Zâmbetul tău va captura lumile și îngerii

Zâmbetul meu va captura îngerii și lumile

Și totul se va dărui în sens


(Inclusiv covorul alb cu cicatrici – pasul urmelor în octombrie)