Viață-scris și demult-demult
un hiatus, totul negru, o oprire grotescă

Stau fără energie
dărâmat,
sunt un neom, un clovn Golem
al Pragăi nevăzute de mine,
stau de-atunci
de trei decenii în catacombe — discheta
din piatră nu-mi intră în piept și-n cap
cu toate semnele apărării poporului român,
cel mai slăbit popor din interior
și din exterior în ultimii 99 de ani

Am încredere că revenirea mea în clădirea
cea mai strâmbă nu va fi aducătoare de
bine tuturor agresorilor de tip New Age,
fie că-s în satrapii precum Coreea de Nord,
Federația Rusă, Venezuela, Cuba,
fie în "cea mai frumoasă din lumile posibile" — cea de unde vine în Europa
de Vest, Nord și-n Mitteleuroexpired Space
dansul macabru al unui Ragnorok

Viață fără puls, viață nenoroc,
stau în carcasa mea de lut ars și zac,
când voi fi pământ voi fi țárina cea grea,
scrisul va ieși, formula-mi va zbura