agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 65 .



Derivate prefixale negative în discursul religios şi paremiologic
personale [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Danaia ]

2020-03-24  |     | 




În ceea ce priveşte textul religios, derivarea cu prefixul negativ ne- a putut fi explicată (v. Teleoacă 2016 şi 2017) nu doar în relaţie cu conservatorismul lingvistic pregnant al acestui tip de discurs, ci inclusiv din perspectivă stilistică. Admiteam, în acest context, valoarea litotică a unor astfel de tipare şi disociam între cazurile în care NE- se ataşa la o bază / un radical cu semnificaţie negativă (cf., de ex., neRĂUTATE etc.), respectiv cazurile în care acelaşi prefix se asocia cu baze orientate semantic pozitiv (cf., de ex., neÎNŢELEPT). Pentru ambele situaţii menţionate se poate valida observaţia lui Constantin Noica referitoare la capacitatea unor structuri negative – admisibilă cel puţin pentru unele contexte – de a ÎNFIINŢA, iar nu de a desfiinţa: „E ceva curios în negaţia românească – uneori nu desfiinţează, ci înfiinţează” (Noica 1970: 197 sq.). Aprofundând discuţia cu referire la cele două tipare menţionate mai sus, atunci putem afirma că, dacă în cazul derivatelor cu radical marcat +negativ, ne- neagă dimensiunea negativă, generând = înfiinţând, deci, un conţinut pozitiv (în nerăutate este negat conceptul negativ al „răutăţii”), în cazul celuilalt tip de derivate, şi anume cu bază pozitivă, ne- reprezintă o modalitate atenuată de lexicalizare a unui anume conţinut, altfel susceptibil de a fi exprimat mult mai tranşant, într-o manieră hard (v., de ex., prin comparaţie, pe de o parte, neînţelept, pe de altă parte, epitete adjectivale precum prost, nătărău, tont sau nerod). În acelaşi timp, în primul caz, acest procedeu derivativ vine în sprijinul unei strategii pe care am numit-o a smereniei (în sens larg, mai exact transgresând aria circumscrisă câmpului discursiv-cultural religios, o strategie a politeţii). Sunt sugestive în acest sens, nuanţele semantice particulare în cazul unor termeni care implică, la prima vedere, unul şi acelaşi sens: nerăutate, pe de o parte, bunătate, pe de altă parte. Este neîndoielnic faptul că derivatul cu ne- evocă la nivel semantic o anumită atitudine de smerenie / politeţe / (chiar) autodiscreditare, autodevalorizare a subiectului uman, autominimizat în condiţiile raportării proprii la Instanţa Ziditoare: el nu îndrăzneşte a se lăuda cu… „bunătatea” sa, în acest context optând pentru caracterizarea în relaţie cu negarea unei dimensiuni negative, cea a „răutăţii”. Această interpretare nu implică… lipsa de smerenie / nonsmerenia (nonpoliteţea / nonmodestia / grandomania / vanitatea) în cazul tiparelor în care ne- se asociază cu baze pozitive. De pildă, optând pentru neînţelept [în loc de prost], enunţiatorul, în ipostaza sa de homo religiosus, nu se retrage în spatele unei strategii de mascare a identităţii personale, încercând cu orice preţ să-şi găsească unele circumstanţe atenuante propriilor tare, ci mai degrabă acesta îşi manifestă discursiv, printr-un act enunţiativ, preferinţa în favoarea unei structuri EVOCATOARE a conceptului pozitiv, aflat, mai exact, la antipodul noţiunii lexicalizate prin structura negativă (cf. neÎNŢELEPT ↔ înţelepciune). Cel puţin dintr-un anume unghi de vedere, această manieră de discursivizare relevă o anumită dimensiune didactică. Altfel spus, EU, TU, VOI,… NOI… suntem AŞA = +negativ, iar nu ALTFEL = +pozitiv, adică nu suntem cum AR TREBUI să fim! Este un subtext care nu apare sau, în orice caz, nu este marcat explicit în cazul unor cvasisinonime hard (ale lui neînţelept) precum tont, prost, nătărău etc., în consecinţă valorificarea discursivă a acestora din urmă neasociindu-se pregnant cu hortativul (cf., în cazul de faţă, „Trebuie = Se cuvine să fim înţelepţi!”).
Structuri similare, şi anume derivate prefixale negative, au fost identificate şi în alte tipuri discursive, bunăoară în literatura paremiologică, unii specialişti recunoscând chiar „o deosebită productivitate a acestui tipar cu prefixul ne- în limba proverbelor româneşti” (Negreanu 1983: 82). Aspectul nu surprinde, având în vedere, pe de o parte, dimensiunea conservatoare / arhaicitatea intrinsecă, într-un grad mai mic sau mai mare, tuturor creaţiilor folclorice, deci şi proverbelor, pe de altă parte, posibilitatea valorificării stilistice a unui procedeu lexical, în limitele unui câmp discursiv plasat adesea între coordonatele esteticului / literaturii beletristice. Derivate prefixale negative apar, de exemplu, şi în unele unităţi frastice / paremiologice constituite în jurul unor termeni religioşi. De exemplu, în proverbul Trei lucruri sunt urâte şi lui DUMNEZEU: bogatul nemilostiv, calicul fudul şi curvarul bătrân (apud Zanne 1901: 676) avem derivatul negativ NEMILOSTIV, rezultat prin ataşarea prefixului ne- la un radical cu semnificaţie pozitivă (cf. milostiv) şi preferat în detrimentul unor (cvasi)sinonime… hard, care nu prezintă o structură derivaţională negativă şi care nu conţin explicit trimiterea la conceptul MILOSTENIEI (cf., în acest sens, epitete adjectivale ca: aspru, crud, cumplit, sever sau rău). Subtextul paremiei reproduse după Zanne (1901) îl constituie, desigur, îndemnul de a fi milostiv, dar şi smerit, prin urmare şi în acest caz cuvenindu-se să cădem de acord cu observaţia lui Noica referitoare la capacitatea ÎNFIINŢATOARE a anumitor structuri negative!
Din lista faptelor / atittudinilor care îi sunt urâte (şi) lui Dumnezeu, le deducem, prin opoziţie, pe cele plăcute Divinităţii, şi anume: bogatul MILOSTIV (cf. îndemnul subînţeles: Să fim milostivi! = Bogăţia nu trebuie să fie nici contextul, nici pretextul ontologic pe care să se altoiască… nemilostenia, ci dimpotrivă); calicul SMERIT şi…
Dar imaginaţia populară este, măcar uneori, imprevizibilă! Din contextul citat mai sus nu înţelegem / nu trebuie să înţelegem că lui Dumnezeu îi este urât „curvarul… bătrân”, dar că i-ar fi pe plac… „curvarul… tânăr”! După toate probabilităţile, există o anume ierarhie a aspectelor negative / (care îi sunt) urâte (= neplăcute) lui Dumnezeu; astfel, un bărbat bătrân… promiscuu trebuie să fie (şi) mai dezgustător, prin comparaţie cu unul (mai) tânăr! Desigur, aici, reperul silogistic nu este constituit de acea JUDECATĂ INFAILIBILĂ, în speţă judecata formulată de pe poziţiile slujitorului pur, devotat trup şi suflet Bisericii lui Hristos, ci de mentalitatea ţăranului HÂTRU, a cărui înţelepciune se defineşte, într-o serie de cazuri – în realitate bine reprezentate, în relaţie cu un anume tip de viclenie, dar şi cu o anume atitudine de… „pus pe şotii”!
Acelaşi spirit hâtru este evocat şi de proverbul Să te ferească Dumnezeu de DRACUL botezat; căci de dracul nebotezat, te închini şi fugi, iar de dracul botezat te închini, şi el dă peste tine (Zanne 1901: 595), care transmite ideea că omul (= dracul botezat!) este mai rău decât dracul (= entitatea nebotezată). Derivatul care ne interesează aici este, desigur, NEBOTEZAT, derivat coocurent de această dată cu antonimul său, şi anume BOTEZAT. Deşi, inclusiv în acest caz putem admite aceea forţă de înfiinţare a structurii negative (în condiţiile în care, în exemplul menţionat, dracul botezat este omul, care se adevereşte a fi, măcar uneori = adesea, de regulă!, mai rău decât dracul… nebotezatul, acesta din urmă o instanţă care se poate domina în cele din urmă), paremia citată relevă o anume răsturnare a situaţiei clasice. Astfel, fiind vorba despre negarea unei baze pozitive (cf. NEbotezat ), în principiu, ar trebui să transpară acel subtext didactic, cf. „se cuvine să fie/ fim botezat/ botezaţi”, or, aici, „înţelepciunea” populară… deturnează scenariul religios într-un cu totul alt sens (de vreme ce omul, deşi botezat, se dovedeşte a fi mult mai rău decât…dracul în persoană care, teoretic, nu este botezat!). Morala (subînţeleasă) nu elogiază însă vreo virtute… a nebotezului / nebotezatului, critica fiind voalată: degradarea umană este aşa de mare, încât Crucea nu mai are efect asupra celei dintâi; altfel spus, actul închinării nu mai este susceptibil de a se solda cu un efect discursiv sau, în termeni pragmatici, cu o modificare contextuală.
Sunt şi situaţii în care derivatele prefixale negative constituie prin excelenţă reminiscenţe ale unui stadiu arhaic din evoluţia românei. Este şi cazul pronumelui NEştine (cf. lat. necio quid) „(arh) cineva, oricine”, ocurent (alături de va [arh.] „vrea”] în proverbul: Unde nu va să ajute DUMNEZEU, în deşert se nevoieşte neştine (Zanne 1901: 646).

Bibliografie selectivă

Negreanu, Constantin, 1983, Structura proverbelor româneşti, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.
Noica, Constantin, 1970, Rostirea filozofică românească, Bucureşti, Editura Ştiinţifică.
Teleoacă, Dana-Luminiţa, 2016, Semiotica discursului religios. Probleme de poetică, stilistică şi retorică, Bucureşti, Editura Universităţii.
Teleoacă, Dana-Luminiţa, 2017, Limbajul bisericesc actual între tradiţie şi modernitate. Literatura didactică şi literatura beletristică, Bucureşti, Editura Universităţii.
Teleoacă, Dana-Luminiţa, Unităţi frastice constituite în jurul unor termeni religioşi. Cu privire la limbile română, franceză şi spaniolă [lucrare în curs de elaborare].
Zanne, Iuliu A., 1901, Proverbele românilor din România, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istria şi Macedonia [Cu un Glosar româno-francez], vol. VI, Bucureşti, Editura Librăriei Socecu & Comp.

.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!