poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1337 .



sms din lumea de dincolo
personale [ ]
(7)

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Pigudel ]

2018-10-23  |     | 




achile mă părăsise
și eu începusem să mă sprijin de norul divin
forța centrifugă a moleculelor mă făcea
să contemplu plecarea lui de semizeu
ape tulburi cotropiseră viața-mi
era o zi în care invanziile de lăcuste
îi făcuseră pe toți să creadă că am murit
sporadic trimiteam sms-uri din lumea de dincolo
în speranța că voi apuca iarna de la sfârșitul lumii
pe cerul plin de drone
răsfrângându-se
morțile fără judecată
un popor o lume planeta & el trăiește
transcriindu-și memoriile din sicrie de piatră rară
ascultând marșul funebru requiemul lui mozart
circumstanțele care împing viața înainte uneori
rupând rândurile apriga insurgență de a te judeca
până la ultima suflare sufletul devenind mai greu
decât victoria asupră-ți povara de a exista
în cea mai bună dintre lumile posibile
ispita de a nu-l contrazice pe leibniz
&toate câte ți-au fost date
crezând că poți desface și înțelege
ceea ce nu ți-a fost dat să înțelegi și să urmezi
în largul tristeții și al melancoliei homerizilor
briza mării ducându-ți cântul înspre sirenele
pe care nordicii le așteaptă cotidian
debarcând în zorii de ceață valpurgici
melancolia de aur a scandinavilor
extrasă din tratate pre-medievale alchimice
știința sufletului care nu piere devine aur pur
achile ți-a lăsat urma sufletului de semizeu
și pasul testamentar grăbit de nemurire-n murire
forța de a înfrunta până la capăt marea
pentru toți cei care cred că vei fi demult murit
până la capăt bând din marea de amar
doar tu știi că mai trăiesc și că nu am greșit
drumul pe marea care m-a învins cu colții reci
de fildeș precum pasul tău când ai să treci


.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!