poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1529 .



Balada bibilicii bâlbâite (iubibile dar neiubite)
personale [ ]
Note de lectură, noiembrie 2013 - iunie 2014

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [ingergri ]

2014-09-01  |     | 




Motto:
”Nani nani puișor / Unde-i mă-ta c-o omor”

Text (cu cap și coadă):

”Iluminismul este ieșirea omului din minoratul a cărui vină o poartă el însuși. Minoratul este neputința omului de a se servi de propria inteligență fără a se lăsa condus de altul. Dacă motivul minoratului nu este lipsa inteligenței ci lipsa curajului și a voinței de a se servi de ea fără asistență străină, atunci omul poartă întreaga vină a situației sale. Sapere aude! (Îndrăznește să știi) Îndrăznește să te servești de propria inteligență! - aceasta este lozinca iliuminismului (...) Lenea și lașitatea sunt cauzele care explică de ce o atât de mare parte a oamenilor, care nu sunt sclavi, acceptă totuși de bună voie să fie conduși de alții, dar rămân întru totul minori. În fond, e atât de comod să fii minor! De ce să mă mai zbat când unul gândește în locul meu, altul e în locul meu responsabil, altul decide în locul meu ce e de făcut, altul îmi spune ce regim să urmez, altul alege pentru mine: dacă alții pot face totul în locul meu mult mai comod, de ce să mă mai străduiesc eu să gândesc independent, potrivit voinței mele proprii?” (Immanuel Kant la 1784, citat de Horia Roman Patapievici în ”Discernământul modernizării. 7 conferințe despre situația de fapt”. Editura Humanitas 2004)

Nu încetează să mă nedumirească formulările de genul ”acest mare om al țării”, ”mândria națiunii” etc rostite la diverse ocazii, ceremonii etc. Ca și cum organismul în ansamblu ar putea fi conștient de o anume celulă a sa. Ca și cum eu în acest moment i-aș putea mulțumi unei leucocite care circulă undeva prin vena brațului drept pentru contribuția pe care și-o aduce existenței mele ca ființă. Și ca și cum celula, în vreun fel sau altul, ar putea fi conștientă de organismul pe care îl servește.

Faptul că o țară, un neam, o rasă, o specie ajunge să se ”mândrească” cu unul sau altul din indivizii care o constituie dă măsura stării de descreierare în care a ajuns, în care se complace. Creierul ei, unitatea centrală e arsă, distrusă. I-au mai rămas doar câteva celule sănătoase. Și le împinge în față așa cum un părinte își împinge în față copilul premiant pentru a-și masca nimicnicia. Sila pe care acele celule trebuie să o simtă. Spre binele cui?

”Când omenirea a pierdut cunoașterea, nu a mai avut decât Virtutea. Pierzând Virtutea, i-a rămas bunătatea; pierzând bunătatea, a găsit dreptatea; pierzând dreptatea, a stabilit în final ceremoniile”. (Tao te King)

”Spaima unei libelule poate sa fie față de pasăre. Spaima unei libelule față de un avion ar fi un exces al instinctului de conservare. Furnicile pot fi înspăimântate numai de animalul căruia i-ar putea fi hrană. Spaima unei furnici față de elefant este de neînteles.” (Nichita Stănescu - Respirari)

”Oceanul va crește, desigur, va crește / până când fiecare moleculă a lui / cât un ochi de cerb va fi,/ sau / cu mult mai mare,/ cât un trup de balenă va fi”. (Nichita Elegia a 8-a Hiperboreeana)

De ce statele, țările, nu sunt chemate la judecata de Apoi? De ce doar indivizii? Pentru că țările pentru Dumnezeu nu există. Vor fi probabil chemați la Judecată cei care au inventat noțiunea de țară. Cei care au limitat, cei care au pus garduri și sârmă ghimpată.

Gabriel Giurgiu, în Dilema Veche, 14 noiembrie 2013: ”Nu particip la lansări de carte de frica suflului de rachetă care se crează în timpul lansării”.

Iterduca și Domiduca - zeități care guvernează plecatul de acasă și venitul acasă. Din „Indigitamenta“ latine. Liste de zei care guvernează fiecare activitate, fiecare gest al vieții cotidiene. Pe vremea lui Numa Pompilius, succesorul lui Tomulus, al doilea împarat al Romei (anii 700 î.c.)

Trăiesc în acest corp, asemeni unui șofer care stă la volanul mașinii sale. Se simte adesea nevoia deschiderii unui geam. De exemplu Cioran. Apoi a tuturor geamurilor. A lăsa șoferul să respire. Și a nu forța excesiv motorul...

Fazanul tenebros.

Prostia și răutatea oamenilor, în sine, sunt mult mai puțin periculoase decât ispita în care cazi, studiindu-le, de a te crede mai bun decât ei ... la modul absolut. ”Nu permite minții tale să acumuleze noțiunile de superior și inferior”. (Zen)

”Din clipa în care un om a venit pe lume, el este de ajuns de bătrân pentru a muri” (Heidegger? de verificat)

”Primii o sută de ani ai vieții trec bine. După aia începi să te plictisești” (Ernst Junger - 1895-1998) Prin urmare s-a plictisit doar 3 ani...?

”În tot ce am scris se simte durerea mea de ficat” (Karl Marx)

Întrebare la Radio Erevan: ”Cine a inventat kazaciocul?”
Răspuns: ”Ivan Kazacovici, care încerca să se apere de câini în timp ce se căca în fundul curții”.

”Mor tineri cei iubiți de zei, a spus un antic.
Și astfel scapă nu doar de moarte
ci de mai multe:
moartea prietenilor și
ceea ce e mai groaznic
moartea prieteniei” (Lord Byron)
a tinereții
a dragostei
...

Smerenie nu înseamnă să gândești: ”Nu sunt sfânt și nici nu pot fi sfânt” (cale sigură către idolatrie) ci ”Nu sunt sfânt, dar am să fac tot ce pot ca să mă apropii de sfințenie”. Cei care rânjesc citind asta au uitat, au ales să uite, ei și strămoșii lor, că sfinții cu care și-au umplut calendarele, sunt aceiași cu care, la vremea lor, au stat la masă, au băut și au mâncat, au râs și au plâns împreună și abia apoi i-au cocoțat în calendare, ca semn al neputinței, nu de a-i egala ci de a-i mai asculta, al limitării intelectuale și spirituale pe care ulterior aveau să o certifice oficial, prin legi și canoane... Castrare.

”Jupiter a împărțit mult mai multă Pasiune decât Rațiune. Poți calcula raportul ca fiind de 24 la 1. (dar cum a ajuns la aceste cifre? - nota mea) El a făcut să existe tirani furioși ce se opun puterii solitare a Rațiunii: Mânia și Dezmățul. În ce măsură Rațiunea poate preveni forțele acestora două în viața de zi cu zi a omului e destul de limpede. Rațiunea face singurul lucru de care e în stare, izolându-se și repetându-și formule de virtute, în vreme ce ceilalți doi o trimit la naiba și sunt tot mai zgomotoși și agresivi, până ce conducătorul lor obosește, renunță și capitulează” (Erasmus din Rotterdam citat în Dilema Veche).
Formidabilă observație, dar cum a ajuns la aceste cifre. Se poate filozofa în termeni matematici?

”Modul cel mai sigur de a face un lucru prost este de a-l face în mod conștient” (Nietzche)

”Ea e Artemis!
Vorbește când vrea
și tace când vrea...
ca delfinii.
Ea vede zigzaguri
numai de stea
și gândește ca iarba:
în linii” (Nichita Stănescu)

”Cântecele Mariei Tănase subminează sufletul și mintea. În cântecele ei viața se prezintă ca acel bagaj sigilat, care de altfel și ești pentru tine însuți. Oricât ai colinda în lung și-n lat în pielea asta a ta, nu vei afla decât cine AI VREA să fii, dar nu poți și cine va trebui să fii dar nu vrei (...) Și mai poți învăța ceva din aceste cântece, anume că omul, fiecare om luat în parte, e prea bun ca să îndure chiar și cea mai mică durere” (Herta Muller citată în Dilema Veche, decembrie 2013)

La radio (decembrie 2013) un interview cu un motociclist care făcuse o tură mare (prin Siberia?). Un tip extrem de pasionat, aventurier veritabil etc... La un moment dat reporterul îl întreabă: ”Nu ai impresia uneori că îți pierzi timpul?”. Tăcere jenantă, apoi răspuns formal, bâlbâit. Întrebarea (mitocănească în acest caz) e totuși valabilă, la modul absolut, pentru orice meserie, pentru orice pasiune,...

Președintele Traian Băsescu la o conferință de presă, Berlin, februarie 2014: ”Țiganii care trag de oameni pe stradă deranjează. Un bancher care face să dispară dintr-o bancă 10 miliarde de euro nu deranjează pe nimeni, doar vin guvernele să plătească miliardele pentru el, nu?”.

Vineri, 7 februarie 2014, în jurul orei 21.00. Pe TVR 2 un film în care apare o ceremonie nupțială. Preotul ține un discurs din care la un moment dat răsună aceste cuvinte: ”Căsătoria este o instituție creată de Dumnezeu!”. (În mod ironic cei doi miri sunt orbi. La propriu...) Dumnezeu crează instituții... Iată una din acele bazaconii monumentale de care Biserica, bazându-se pe puturoșenia maselor, se folosește cu cea mai mare evlavie și nonșalanță.

”Lumea asta e tâmpită! De-aia se și duce dracului” (replică a lui Amza Pellea în ”Duios Anastasia trecea”). Vorbă de om care A IUBIT lumea. Care s-a îndrăgostit de ea și apoi a fost înșelat... nevoit să umble după altele... și apoi... să revină... sau poate nu.

Din Jurnalul de la Păltiniș reiese cu claritate că Noica era complexat de Cioran iar Liiceanu de Pleșu...

Nume reale ale unor contemporani:

VERGINEL GIREADÃ - deputat PNL de Botoșani, fost primar al orașului.

LUISIANA BÂGEA - corespondent Agerpres pentru județul Tulcea

XENOFONTE PURCÃREA - procuror la Parchetul Călărași

GHENADIE SCLIFOS - întâlnit pe facebook

BOGDAN GHEBAUR - SUBINSPECTOR POLIȚIE

-Cu ce te ocupi?
- Sunt fierar-hedonist

”Un intelectual rezolvă problemele. Un geniu le evită” (Albert Einstein)

Bogdan Geană, la masă cu un prieten american, încearcă să-i traducă acestuia în engleză cele mai semnificative înjurături din limba română. Am reținut varianta engleză pentru ”Futu-ți morții mă-tii!”: ”Fuck your mother's dead relatives!”

Am putea imagina și:
A se duce pe apa Sâmbetei - S'évanouir sur l'eau de samedi?
sau
Capul face curul trage - La tête prends les decisions, le dos supporte les consequances?

Ceea ce cunoaștem drept Sonata Lunii, este doar Sonata luminii de lună. Detalii.

Vrem să înțelegem cine suntem, de unde venim, unde mergem, ce este viața etc, dar nu înțelegem nimic. Unul din motive este acela că, cercetând, ne grăbim să dăm nume lucrurilor pe care ni se pare că le înțelegem. De exemplu: Filozofie.

”Îmi cerți tăcerea socotind-o vină
deși-s mai glorios când nu cuvânt” (Shakespeare, Sonetul 83)

Puii de broască-fagure cresc sub pielea mamei.

La Bucuresti, la sediul Academiei, în data de 26 martie 2014 a avut loc Concertul orchestrei forțelor terestre americane DISLOCATE în Europa.

Dacă așezăm un rahat uman și o pepită de aur pe fundul apei apoi le eliberăm brusc, rahatul va urca vertiginos la suprafață iar pepita va rămâne neclintită pe fundul apei. Unii numesc asta, pe de o parte, evoluție, iar pe de alta blazare...

Ceea ce trebuie să facem nu este să ne uimim unii pe alții prin performanțele noastre intelectuale și spirituale ci să căutăm acel gest de suprem bun-simț care să lase cu gura căscată și în lacrimi pe ultimul dintre gherțoii maneliști din fundăturile mahalalelor. În așteptarea celui care, la momentul perfect, va avea puterea să oprească muzica infernală de la nunta maneliștilor și să o înlocuiască cu Fantezia pentru pian și orchestră a lui Beethoven. La maximum... Există ultrasunete și infrasunete. Liliecii ar trebui să comunice cu elefanții...

Ceea ce ar fi trebuit să fie momentul istoric crucial contemporan vieții mele (agitația din 1989) nu a fost altceva decât o lovitură (de stat?) aplicată de o bunicuță cu pumnul unei meduze... sau a unui rahat. De aici lipsa de motivație... De aici paralizia... Forța de a lovi căcatul exact în mijloc, în plan vertical.

13-15 iunie = poporul român

Într-un documentar ni se arată cum, undeva în Australia, o rață urmată de bobocii ei traversează o autostradă supra-aglomerată. M-am gândit instantaneu la Dilema Veche, la Andrei Pleșu și la discipolii săi, direcți sau indirecți... și am schimbat cu un gest reflex și crispat și nevrotic, semiconștient, canalul...

Într-unul din cântecele sale, Roy Orbison pare blocat de ceea ce unii au numit neputința cuvintelor... rămâne obsesiv la ”still missing you”, pe care îl repetă cu obstinație exasperantă pentru ca în final să scoată un urlet (cu același conținut, adică ”still missing you - Californiaaaa blueee...”) obținând astfel, într-un mod neașteptat, Poezia...

La service cu mașina, mecanicul îmi spune că toba nu mai poate fi sudată, trebuie înlocuită. ”E subțire ca o foiță de hârtie”, precizează. Este ceea ce se întâmplă cu sufletele multora din cei cu care am copilărit... Și poate că și ei văd același lucru la mine... Avem acum, în 2014, 47 de ani...

Dali, despre femeile prerafaeliților: ”Există un efort dureros și epuizant al gâtului ca să susțină aceste capete de femei cu ochii grei de lacrimi înstelate”. Nu cunosc nici o pictură a lui care să se ridice la nivelul acestui act literar...

Scurt Tratat despre Cecitatea Cetății.

Este oare de crezut că cei care au strigat ”Dumnezeu a murit” l-au cunoscut vreodată?

Uneori în serile răcoroase punem o haină pe noi, tot așa cum punem capacul pe oala de ciorbă după ce o luăm de pe foc ca să nu se răcească. Suntem oare mai mult decât un abur?

Se ia vibrația surdă a unei biciclete de damă lăsată să cadă în iarba înaltă undeva în Anglia la începutul anilor 1900...

Adrian Cioroianu, la sfârșitul fiecărei emisiuni de istorie pe care o susține pe postul național de televiziune: ”Și nu uitați, istoria e cea mai frumoasă poveste!”

compară cu

Napoleon Bonaparte: ”Istoria e o minciună pe care nimeni nu o contestă”.

”În foșnetul veștmântului din urma celui care trece îl caut eu pe Brahman” (Upanișade, deh!)

Înainte de culcare, pe perete, o mișcare neașteptată, posibil o insectă... Mă apropii și în clipa imediat următoare nu mă mai interesează deloc ce ar putea fi. Și mă culc...

Noaptea, în parcarea aproape pustie, familiaritatea, senzația de intimitate creată de micul bec care luminează portbagajul deschis al unei oarecare mașini de familiști tăcuți, posibil întorși din vacanță,...

Să nu uităm că pe Baraba îl chema tot Isus...

”Este sigur că sufletul nu poate fi ca roua, să cadă pe roade și să se piardă?” (Cartea - mandeeană - a lui Ioan Botezătorul, cap 33, pag 97, Ed Herald 2010)

și

”Bine este de cel ce scapă de oamenii care veghează asupra acestei lumi”.

Noi avem prea multe PE cap și prea puține ÎN cap.

Anticoncepționalele pe care le-am dat pisicii nu elimină efectul ”căldurilor” (ridicarea fundului și a cozii și mișcarea ritmică a picioarelor din spate, mieunat incontinuu, obositor etc) decât prin obstrucționarea energiei vitale. După ce ia pastila face exact aceleași mișcări, dar mult mai încet, iar mieunatul nu mai e decât un fel de scheunat surd. Nu vom ști niciodată cât de profund este efectul a ceea ce numim ”medicamente” asupra ființelor...

”Principala problemă în privința comunicării o reprezintă iluzia că ea a avut loc” (Albert Einstein)

Freud: ”Religia e complexul pre-oedipian de contopire cu mama atotputernică” (vorbă de om sărac cu duhul).

Lipsa de discernământ prezentată pe la toate scările de bloc, cozile din piață, coaforuri, cârciumi etc drept IMPARȚIALITATE.

Luat cu treburi undeva în casă în preajma televizorului, încremenesc brusc la auzul acestei replici răsunătoare: ”Mormo, Empuza! Treziți-vă! A căzut o stea!” (Film de ficțiune, Prima TV 27 aprilie 2014, ora 10.00) Undeva în subconștient sunt pregătit să răspund unei chemări? Probabil că da.

Într-un fel de reclamă la Kanal D, în aceeași zi, cineva, o voce de bărbat vesel, spune: ”Fac tot ce pot ca să fiu IUBIBIL”. Nu știu de ce, în aceeași secundă (și apoi de câte ori revăd acest cuvânt în scris (pentru că de auzit nu l-am mai auzit de atunci) mă gândesc la Traian Băsescu.

Ne grăbim să dăm nume lucrurilor nu atât pentru a le înțelege mai bine cât pentru a le copia. Cei care dau nume ”curentelor literare” de exemplu, nu fac decât să creeze iluzia copiilor că ei, predecesorii lor, au făcut ceva ”măreț”, ”indispensabil” etc (în timp ce ei își udă indispensabilii la gândul că în fond nu au făcut, nu au creat NIMIC). Deschid astfel larg calea celor mici de a-i copia pe cei mari, în loc să-i lase pe cei mici să-și pună capul și imaginația la contribuție. Și numesc asta EDUCAȚIE.

E normal ca o gloată ineptă să numească lumina de pe chipul unui om curat lovit de o revelație SCHIMBARE LA FAȚÃ și să cadă în genunchi. Orice prilej de a cădea în genunchi e bun pentru viermi.

Nu ai nimic de făcut în plus față de Buda care a învins hoardele de elefanți și djini stând pur și simplu sub smochin și meditând. Poate doar să SCRII.

”Nu putem schimba un lucru până când nu-l acceptăm. Condamnarea strivește nu eliberează” (C.G. Jung)

Cartea ”Magia Jocului” a profesorului Constantin Câșlaru, apărută în 2014 cu sprijinul primăriilor Urzicuța și Maglavit și a Centrului de Tineret Giurgița.

Într-un documentar National Geografic (30 aprilie 2014, ora 20.45) o femelă elefant naște în cușca de la Zoo apoi își ia la șuturi puiul abia născut, îl izbește cu violență de pereți, ca pe o cârpă. Îngrijitorii intră în alertă, aduc armele ca să tranchilizeze animalul ”furios” apoi încremenesc. Puiul începe să se miște, apoi se ridică cu ajutorul trompei mamei care îl adulmecă delicat pe fiecare centimetru de piele. Aveau să înțeleagă că așa arată o resuscitare în natură. Puiul nu respira la momentul nașterii.

Presiune atmosferică - atmocubică - atmopiramidală.

Imediat după evenimentele din decembrie 1989, Cioran îi trimite lui Pleșu (la acea vreme ministru al culturii) o carte pe care notează aceste cuvinte: ”Enfin, toutes les illusions sont permises”...

Pleșu îi acordă Titei Chiper un interview (publicat în Dilema nr 361 14-20 ianuarie 2000) în care apare următorul schimb de replici:
Pleșu (interviewatul întreabă) - De ce consimțim la catastrofă?
Chiper (interviewatorul răspunde) - Putem cita aici răspunsul dat de moș Gheorghe de la Boroaia lui Sadoveanu care, întors din Olanda, vorbea despre diguri, șanțuri, întărituri, descriind o țară construită palmă cu palmă. ”Așa o fi acolo” zice moș Gheorghe ”dar se potrivește marea aceea cu apa Moldovei? Moldova când vine rupe tot. N-ai cum s-o stăpânești, nu-i ca marea!”

Eșantion tipic de pseudo - bun simț popular românesc, pe care îl regăsim la fiecare scrutin electoral post-revoluționar. Este principiul, mecanismul de gândire în baza căruia votează marea masă a electoratului. Îngustimea și obtuzitatea la putere.


”Va exista cultură de masă și vor exista enclave de vieux jeu” - optimism tipic Andrei Pleșu

Samizdat

A-i interzice copilului impulsul de a se masturba nu e altceva decât a-l învăța să dea vrabia din mână pe cioara de pe gard...

”Nu e indicat să râzi de un prost, pentru că prostul ar putea să creadă că are umor” (Montesqieu)

Macaroane pe bigudiuri.

BigudiurileMeduzei

”Și politicienii și cărturarii SUA merită un buchet de flori moarte” (Cristopher R. Hill, decan Korbel School of International Studies, Universitatea Denver, în articolul ”Ținând seama de Rusia”, publicat de Dilema Veche, 8 mai 2014. Un mod prea delicat de exprimare a disprețului... Morții nu pot fi puși pe gânduri oferindu-le flori moarte...

Statutul, poziția minoră pe care o ocupă filozofia în lumea contemporană se datorează (cel puțin parțial) EXCESULUI de bun simț al celor care o slujesc cu bună credință. Filozofia are nevoie de un tip care să reprezinte ceea ce Wagner reprezintă pentru Muzică. Trebuie spus repetitiv, exasperant, cu acea ”grosolănie” a lui Wagner despre care vorbește Thomas Mann, până când se va înțelege, că, fără a lua în considerare la modul practic cunoașterea de tip filozofic, tot ceea ce înțelege civilizația occidentală prin Știință și cunoaștere științifică, argumente științifice etc a dus, duce și va duce mereu la obnubilarea spirituală și morală a individului și a umplut, umple și va umple la nesfârșit academiile și universitățile cu sclerozați frustrați.

daca a=b și b=c nu este obligatoriu ca a să fie egal cu c

iar 0+1 = 1 este o aproximație penibilă dacă ne gândim la diferența uriașă care există între NIMIC și CEVA

este și motivul pentru care Știința nu poate și nu va putea niciodată să explice cum de din NIMIC a apărut CEVA.

Nevasta poetului întreabă la telefon: - Ce să aduc de mâncare?
Poetul răspunde: - În frigider mai este salam, câteva felii de brânză topită, 3 portocale, 4 iaurturi și un castravete.

Un răspuns INDIRECT poate fi mult mai EXACT decât cel care se pretinde direct. Știința speculează nevoia vitală a individului de certitudini, de pământ sub picioare... dar nu-i dă decât vid mental.

Eșantion de exactitate poetică. Umanism. Îi dai posibilitatea celuilalt 1. de a-și pune capul la contribuție și 2. de a alege ce vrea. Dimpotrivă, exactitatea științifică este dezumanizantă pentru că nu lasă loc pentru opțiunile beneficiarului. Sunt obligat să am telefon mobil deși nu mi-l doresc. Apoi mi se bagă pe gât reclame prin sms. Apoi, în fața calculatorului, update-urile care mi se solicită on-line, spontan, fără ca eu să fi cerut ceva. Care mi se bagă pe gât. Care sunt reperele mele? Pe ce bază decid dacă am sau nu nevoie de aceste intruziuni nepoftite?

Există un moment în procesul de maturizare în care observi cu uimire că niciodată nu găsești în frigider nimic în plus față de ce ai pus în prealabil acolo. La început ți se pare o glumă, o neglijență scuzabilă, apoi...

Ești la capătul răbdării și al puterilor. Între timp, departe de tine, însoțindu-ți copilul pe aleile spitalului de nebuni, îți pare că teii declanșează, sub ochii tăi, invazia Universului. Conexiuni (17 mai 2014)

”Sono schifata e stupita” - ghida noastră Ana Maria în timpul vizitei la Matera și Lecce. Dezgustată și uimită. Uimirea asta e semn de viață. Când nu te mai miri ești deja mort...

Protocoalele portocalei.

Trepidarium Caldarium Laconicum Frigidarium

”Le antiche terme romane erano costituite di norma da una successione di stanze, con all'interno la sala del frigidario, solitamente circolare e con copertura a cupola e acqua a temperatura bassa, seguita verso l'esterno dal tepidario, con acqua a temperatura moderata, e infine dal calidario, generalmente rivolto a mezzogiorno, con bacini di acqua calda. (...) Il calidario poteva comprendere il laconicum, la sudatio (ambienti surriscaldati per provocare la sudorazione) e l'alveum (vasca per il bagno in acqua calda).” (wikipedia)

”Un om inteligent poate fi recunoscut și după faptul că toți tâmpiții se aliază împotriva lui” (Jonathan Swift). Vezi cazul Traian Băsescu.

Când scriu mă gândesc la ceea ce scriu ca la un extemporal care urmează să fie corectat și notat de Cioran. Sau de o comisie formată din...

Saadi: ”Vorbele-mi vedeam că nu au răsunet și că focul predicii nu aprinde lemnul ud din inimile lor”

compară cu

Tudor Gheorghe: ”Arde focul paie ude / nimeni nimeni nu m-aude”

PENTADATTILO - sat în Calabria în care se vorbește și acum greaca veche (ionică - îmi spune A Masini pictor) Satul 5 Degete; daktilo = deget (gr)

”Respect prea mult ideea de Dumnezeu ca să-l fac responsabil de crearea unei asemenea lumi absurde” (Georges Duhamel)

”Filozofia eliberează sufletul de patimi” (Democrit) Se poate spune oare același lucru despre Știință? Știința pretinde să pui sufletul deoparte ca să ”înțelegi”.

”Iertarea este parfumul pe care violeta îl lasă pe călcâiul care a strivit-o” (Mark Twain)

Amfitrion = soțul Alcmenei, mama lui Hercule. Amfitrion pentru Zeus. Cam neplăcută postură.

Mentor = preten Ulise

”... (Telemah) așa se roagă/
Minerva-tunci asemenea lui Mentor
la glas și la făptură-i se năzare...” (II, 363) Murnu

Discreditarea noțiunii de ”năzărire”. Năzărirea este întrezărirea divinității...

”Nu poate APRIAT să spuie nimeni unde-a murit...” (III, 116) Murnu

”...Așa vorbi (Nestor către Telemah) iar soarele-asfințise
și-a fost amurg....” (III 454-455) Murnu

”Și amândoi corăbiau pe mare...” (III 382)

”(...) Hermiona, fiica-i drăgălașă (a Elenei) SULEGETÃ ca Venera de aur” (IV 22-23) Murnu

salariu, soldă - Pe lângă solda cuvenită, soldații romani primeau „salarium“, o cota de sare (în latină – sale).

Editura Humanitas scrie cu  Dilema Veche cu Î. Pleșu și Liiceanu prieteni în cuget și simțiri... Până unde poate merge nevoia de a fi diferit de ceilalți?

elektron = chihlimbar (gr)

Sarco-fag = devorator de carne (gr)

elefteria = libertate (gr) - liber adică lefter

Imparțialitate românească - dacă Voiculescu e securist sigur și Pleșu e...

Convenția omenească în care trăim ne ține în mod premeditat departe de adevăr. Spunem ”I-a salvat viața” dar e incorect. Viața nu poate fi salvată, poate fi doar prelungită. ”I-a amânat deznodământul”.

Hesiod s-a prezentat la un moment dat la un concurs de aezi, dar a fost refuzat pentru că nu știa să se acompanieze la liră (Ion Acsan)

Adevărul fără muzică nu poate fi înghițit.

Din calendarul de bucătărie:

1. Măgarul are ochii astfel amplasați încât își poate vedea toate cele 4 picioare în același timp. (De ce nu și calul?)
2. Creierul struțului este mai mic decât ochiul.

Numele Roma ar proveni din inversarea (de către creștini) a cuvântului Amor (Ion Acsan) Cetatea Antidragostei.

”O furtună nu dăinuie mai mult de o dimineață; o ploaie potopitoare nu ține mai mult de o zi”. Oare ce ar fi spus Lao Tse dacă ar fi trăit în America de Sud?

Dialog Pleșu - Caranfil la o conferință Noua Europă:
1. tatăl lui Ilie Năstase - șoferul din Closer to the Moon
2. cum a murit Eschil - chelie - soare - vultur - țestoasă
3. vizita Maytrei la Pleșu - Eliade - devenise un VIP - asta nu trebuie să pățim.

Epilog:
Caranfil - Există o cârciumă în Piața Rossetti care se numește ”Lejer”
Pleșu - Poate turnăm un film acolo...

.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!