motto: idee, cuvânt și iubire,
trinitate în unu,poetul.

..............................................
"Ne-am pipăit în noapte cu patimă și ură,
Oamenii aruncau după noi cu var,
Dar răscolind în carne un episod murdar
Noi ne-am făcut prin asta iubirea și mai pură".

iată firescul naturalul și extazul
trăirii inspirației
zise și

"Tremură vioara neagră-ntre oglinzi,
Dorurile-s moarte vrerile ucise,
Fără nici o șoaptă, numai să-mi întinzi
Brațele de aer ale clipei duse"...

starea post factum dar și
marea disponibilitate a reluării actului creației
cu dăruire totală
de-aici și cheia perenității
dar voi întrebă dojenitor

"Vă zvârcoliți în așernut posaci,
Însingurați în voi din lașitate
Și vă mințiți cu guri care prefac
În zgură sărutările uitate".

ați transformat sub tâmplă patul conjugal
într-un laborator steril și procreați în eprubete
bizari fetuși ce-s botezați de răspopiți
și fericiți nevoie mare
îi ridicați să-i vadă lumea
de drag îi sărutați în dos
dar ei sunt jalnici avortoni
trăind doar cât să dea un fâs
NIDArea dacă nu-i firească
e BA iar Da ca poezie NIhil est
mai zise zeița NIDABA soptit cu-ntristare...