Poeme de demult


***

Gradina mea cu trandafiri
[ I ]



Tu... Suflete…
Oglindă a mea
Fără de care…
Nu-mi pot zări reflecția…
Tu… Suflete…
Reflecție…
Întru totul,
Scânteie de viață,
Luminând, la tot pasul…



Tu... Suflete…
Îți amintești când pășeam împreună pe alee?
Eu îți zâmbeam șăgalnic, atunci când priveai către mine,
Doar cu ochii, strângându-mă în brațe,
În dorul care precum vântul, adie…
Ne țineam de mână,
Pășind împreună pe drumul vieții,
Ca doi orfani,
Deși aveam în viață părinții…
Îți amintești, Suflete?!


©Th3Mirr0r