poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1497 .



port un nume niarne
personale [ ]
din ciclul “doar tu niarne”

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [GRANITUL ]

2011-05-23  |     | 



port un nume niarne
la fel ca toată lumea asta botezată
numai și numai pentru a se deosebi
unul de altul și pentru clarificarea
încrengăturii genealogice închipuie-ți
niarne un copac botezându-și frunzele
pe câte morminte ne-ar fi dat să călcăm
atunci când ele pier să nu mai vorbesc de
lacrimile plânse de ploile cerului sau
de suspinele copacului îndoindu-și în
bătaia vântului ramurile fremătându-și-le
de durerea goliciunii cu noi este altceva
noi ne îngropăm în tainele pământului
mort peste mort inimă peste inimă
primindu-ne botezul pământului cu un pumn
de țărână numele rămânându-ne înscris
doar într-un pomelnic vom trece prin aurore
subpământești adăstând laolaltă printre
șuvoaie de patimi veșnicia lor alimentează
respirația planetei și cu fiecare nume stins
vibrația-i crește misterul m-am întrebat
de ce a ales dumnezeu să ne zămislească
din pământ apoi să ne încredințeze tot lui
sigur că el cunoaște această taină chiar are
o logică niarne pământul ar fi mai sărac
și lipsit de măreția regenerării substanței
sacre toată cunoașterea ei ar fi fost o nespusă
risipă a închipuirii lui am fi putut răsări
mai simplu din semințe botezându-ne copaci
pierind în mituri sau neant și nu mai puteam
afla această artă a procreării ar fi bine când
stăm sub copaci să ascultăm atenți strigătul
închis la hotarul dintre cer și pământ care
ne osândește să cărăm cu noi lumina adevărul
și iubirea știu că săvârșim păcate niarne
că nu vrem să vedem să știm și să iubim


22 mai 2011



.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!