Iată, “Judecata vine!”
Lângă strălucitul Tron.
Norul de martori revine.
“Domnul judecă în Sion”.
Judecata va fi dreaptă
Dar, surprinzător!!!...
Laudele pământești
Aici, acum, dispar!
Stau în față acuzații
Milioane mici și mari.
Se înfioară Împărații
Între hoți și-între tâlhari!

Primul suflet vine-n față.
A trăit în nepăsare
Și-a murit nemântuit.
De Domnul este-ntrebat:
- Tu cât ai trăit în viață
“Cuvânt” de ce n-ai primit ?
- Eu?...dar... aveam avere multă
N-aveam vreme de gândit!
Și-a chemat Judecătorul
În primul nostru proces:
- Avraam, ce-aveai în lume
Când din lume te-am ales?
- Doamne, mii de robi și roabe
Turme, greu de numărat!
Saci de aur și podoabe
Și veșminte de Împărat.
- Și-ai putut primi Cuvântul
Tu, bogatule Avraam?
- O!!!...dar, de-ar fi fost...
Al meu, întreg pământul
Sufletu-mi, tot Þie-ți dăruiam!

Se rostește acum sentința
Vine altu acuzat:
- Tu de ce-ai respins credința?
- Doamne, eu... eram bolnav în pat!
Și din norul cel de martori
Vine unul din norod:
- Cât erai tu de bolnav?
Întrebă îndată Domnul
Pe îndureratul Iov.
- Împărate!!!... niciodată
Ceasu-acela n-oi uita.
Mă aflam atunci pe cruce
Parcă lângă crucea Ta!
Dar de credința cea dreaptă
Doamne, nu m-am lepădat!

Domnul judecă pe altul
- Tu de ce-ai respins credința?
- Doamne… atunci pe la noi
Doar doi, trei țineau credința!
La un semn apare-alt martor
Cu păr alb în alb veșmânt:
- Spune tu, cu tine alături
Câți credeau pe acest pământ?
- Doamne, când vesteam potopul
Răspund martorii cu greu
Nimeni nu urma credința
Nimeni Doamne… decât eu!

Iată, acum de astă dată
Urmează o acuzată:
- Tu, de ce nu mai primit?...
- Doamne!!!... eu aveam atâta
De cusut și de îngrijit!!!...
Domnul cheamă pe Iudita:
- Pe câți oare îngrijeai
Doar doi, trei?...
- O!... nu Stăpâne!...
- Și pe noi…ba și pe noi!
Se auziră multe glasuri
Strigătele din norod.

Vine altă acuzată:
- Tu, o Doamne Preaslăvite!
Tu știi... eu... eram frumoasă!
Și… învinsă la ispite!!!...
- Spune! strigă Salvatorul
Tu Maria din Magdal
Cum erai?
- Eram frumoasă!!!…
Și pluteam pe al vieții val.
Sufletul, era în lanțuri
Tare prins și ferecat
Dar eu am venit la Tine
Și Tu toate-ai sfărâmat.

Un alt acuzat primește
Fioroasă întrebare:
- Tu, Duminica munceai
Și la slujbă nu veneai?...
- Doamne!... nu mă lăsa-n jale
Eu stăteam departe-n cale!...
- Domnul face un semn spre gloata
Juriul marelui examen
Și se vede-un car deodată
Și din car coboară un famen:
- Tu spre Templul Meu de unde
Te porneai când te chemam?...
- Eu?... Din Africa Stăpâne!...
Din Etiopia veneam…

Se rosteste scurt “sentința”.
Este adus alt acuzat:
- Doamne, Tu… chemai prostimea
Eu eram un Magistrat!!!...
Domnul iar alege-un martor
Unul singur e deajuns:
- Luca, ce-ai fost tu în lume?
- Doctor!... martorul a spus.

Domnul judecă-nainte
Vine-un Prinț de mare neam
- Tu, de ce-ai respins credința?
- Eram Rege… nu puteam!
Și ca martor, i-a ascultă:
- Tu Estera cea frumoasă!
Când cu drag urmai credința
Ce erai?
- Împărăteasă!!!...

Vine altul la întrebare
E un acuzat cu vază
Care cere-o amânare:
- Vreau un avocat de seamă!
Dau oricât să fie adus!
- Prea târziu!!!... răspunde Domnul
Până acuma să-ți fi pus!

Domnul judecă-nainte
Vine altul acuzat:
- Doamne, eu… eram prea tânăr
Când din lume m-ai luat!...
- Ieremio!... zice Domnul
- Da!... răspunde el umil
- Cum erai când Þi-am spus “vino?”
- Eram Doamne… un copil!

Și în rând cu Ieremia
Vine din norul cel Sfânt
Iosif cel frumos și tânăr
De ispite neînfrânt.
Samuiel cel din pruncie
Domnului s-a închinat
Iosua din țara Sfântă
Cea promisă, ce-a intrat
David cu praștia-n mână
Un copil cu păr bălai
Și cei trei ce-au stat în flăcări
În cuptoru-nfierbântat.

Vine Ioan Botezătorul
Ce pe Domnul îl priveste
Și copiii care-n Templu
Cu osanale-L primește!
Vine apostolul iubirii
Tinerelul înțelept
Ce și-a sprijinit la cină
Capul pe Cerescul-Piept
Vin cei tineri ca o rouă
Cu podoabe Sfinte-n zări
Vin cântând cântare nouă
Cu glasuri ca de viori.

Acuzații pleacă fruntea
Și se-ntorc înlăcrimând
Domnul judecă-nainte
Sufletele rând pe rând.

Iar tu, cel ce crezi în Cruce
Încă n-ai apărător?!!!...
Crezi tu, că la Judecată
Vei sta tot nepăsător?!!!...
Nu umbla urmând în viață
Din păcat în alt păcat
Că la ultima sentință
Nu există avocat!...