poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 3305 .



Cetanii adevarate
personale [ ]
De la fii satului pt. inaintasi

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [andreasi ]

2005-07-04  |     | 



Multa vreme comuna Rucar a fost formata din satele Podul Dambovitei, Dambovicioara, Ciocanul si Satic. Dupa ultima impartire administrativ teritoriala a tarii, satele Podul Dambovitei, Dambovicioara si Ciocanul formeaza o comuna separata cu resedinta la Dambovicioara. In secolul al XV-lea Rucarul se intindea pana la Bran. Pomelnicele bisericilor din Sirnea si Moeci din tinutul Branului mentioneaza printre ctitori si pe rucareni. Traditia spune ca Rucarul a fost asezat intai sub Posada, loc numit "in Camp", in apropierea castrului roman de la Scarisoara, in depresiunea dintre inaltimile Posada, Pleasa si Braniste. Mai tarziu satul s-a mutat pe ambele maluri ale Rausorului. Data mutarii este fixata de C.D.Aricescu inainte de anul 1600. Motivele mutarii vor fi fost retragerea din calea drumului domnesc dintre Campulung si Bran catre Brasov, precum si faptul ca partea de nord a satului oferea mai sigure ascunzatori, locuri de refugiu ca Valea lui Andreasi, Plaiul Casului, Valea Lacului, Valea cu Sapa, Valea Preotului sau chiar bazinul superior al Rausorului. Hotarul satului pornea de la Dragoslavele pana la vechea frontiera a Tarii Romanesti, invecinandu-se cu satele Fundata, Sirnea apoi sirul muntilor dinspre Fagaras pe versantul stang al Dambovitei, pana aproape de bazinul ei superior, masivulPapusa cu sirul muntilor ce despart Rucarul de Namaiesti.In hrisoave si in harti Rucarul apare sub anumite denumiri. Intr-o harta din anul 1550 Rucarul este insemnat printr-un castel cu un turn sub denumirea de Rudbom. O alta harta, intocmita in 1560, Rucarul pare ca are aceeasi semnificatie ca si Capulungul si Brasovul, dar mai mare decat Branul. Si aici apare ortografiat Rudbon. Se pare ca acest cartograf a asezat Rucarul la izvorul raului Ialomita, iar Capulung este mentionat cu numele nemtesc de Langenau.Sint o multime de harti in care Rucarul este prezentat prin limba cartografilor respectivi. In diferite documente si insemnari Rucarul apare sub denumiri diferite:Rothbaum, Ruker, Rukel,Ruckendorf,Rucalu,Rucaucal etc. Sa-i fi dat nemtii numele? Sa-l fi numit "satul din dosul muntilor", de la nemtescul rucken care inseamna inapoi, dos, spinare? De fapt Rucarul este atestat cu mult inainte de 1300. Legenda infiintari o voi povesti in alta lucrare, acum doresc sa evoc un document scris in limba latina a Rucarului- i se zice Ruffa Arbor. Este vorba de o diploma din 19 noiembrie 1377, prin care Ludovic, regele Ungariei promite sasilor din Brasov ca, daca Tara Romaneasca va ajunge sub puterea sa cum spera, le va usura vama ce au sa plateasca pentru camera regelui..."Item spondemus quod si deo volente terra Transalpina ut speramus ad manus nostras deveniet ex tunc tributum iuxa Ruffam arborem(= Rucar) pro nostra maiestate dare consuetum circa castrum exigi committemus..."( vezi: d. Onciul, Opere complete, tomul 1, 1945 pag. 259. De fapt nu aceasta mi-a fost intentia de a aminti monografia comunei, aceasta cred ca o sa o dezbat intr-o alta lucrare, acum ce doream, eram doar sa amintesc ca aceasta comuna este leaganul unor legede adevarate, dar si controversate. Acum asi dori sa amintesc doar ca Rucarul este si leaganul unor talentati poeti si prozatori - intrati deja in analele - literaturii romane, cum ar fi: Nicolae Rucareanu, Ion Barbu, Mihail Lungianu, Tudor Musatescu ,Gheorghe Parnuta, alti oameni care prin munca si talentul lor au contribuit la propasirea poporului roman. In viitoarea mea insemnare o sa vorbesc despre scritorii mai sus amintiti. Deasemeni doresc sa promovez valoarea celorlanti " contribuabili" ai comunei care au dat o faima poporului si culturii romanesti. Tin sa amintesc ca pentru documentare am apelat la datele monografice, redate foarte exact de d-l. prof.dr. Gheorghe Parnuta in monografia comunei Rucar precum si Case memoriale.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!