poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 3125 .



Cultura Si Literatura romana in perioada pasoptista
eseu [ ]
Curente si Tendinte

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [FatBoy21 ]

2006-11-11  |     | 



Cultura Si Literatura romana in perioada pasoptista

Curente si Tendinte
Inceputurile literaturii romane moderne se situazain cel deal doilea patrar al sec. XIX-lea, limitele politice conventionale ale perioadei fiind, pe de o parte, miscarea condusa de Tudor Vladimirescu 1821 sau tratatul de pace de la Adrianopol 1829 si pe de alta parte Unirea principatelor 1859.
O determinare riguroasa si univocal, accepta umonim de de specialisti, nu e posibila din cauza ca difera insesi criteriile de evaluare a semnificatiei unuia sau altuia dintre momentele – cheie ale istoriei politice sau culturale in baza carora urmeaza a se face periodizarea.
Admitand oarecare aproximatie inprivinta datei de incepere si de incheiere a perioadei considerate, esentiale ca toata lumea cade de accord asupra fondului chetiunii si anume ca anii 1820/1830-1860 delimiteaza o epoca destinata in evolutia istorica a literaturii romane cu trasaturi specifice bine precizi denumita in mod curent si generic “Epoca PASOPTISTA”
Desi dupa cum s-a subliniat adesea, procesul dezvoltarii literaturii manifesta todeauna o autonomie relativa, el nereproducand mechanic etapele dezvoltarii social-politice, totusi o caracteristica din cele mai izbitoare al epocii pasoptiste o constituie legatura indusolubila dintre activitatea de creatie si desfasurarile concrete ale istoriei.


Dezvoltarea Social-Politica A Munteniei,Moldovei siTransilvaniei In Epoca Pasoptista.

Datorita apartenentei la formatiuni statale deosebite, reprezintand particularitati proprii de dezvoltare, situtatia tarilor roamne e diferita in aceasta perioada. In Muntenia si in Moldova, dupa miscarea lu Tudor Vladimirescu si pacea de la Adrianopol, care consfiteste libertatea comertului in Marea Neagra si limitarea monopolului turcesc, care are loc o accelerare de ritm a evolutiei istorice.In Transilvania, din cauza conditiilor de aspurire nationala si a inferioritatii de pozitie economica, romanii n-au posibilitatea sa profite decat in parte de propasirea materiala si intelectuala rezultand din miscarea impetuoasa a secolului. Dar ambele parti ale carpatilor, pe cai care raman specifice sensul desfasurarii istorice e aceeasi:
“Poporul se elibereaza trepatat, desi incomplete si cu pretul unor eforturi grele de catusile servirii feudale, capata o constiinta tot mai clara a revendicarilor, fortei si unitaile Europei burgheze isi elaboreaza o cultura moderna care tinde spre originalitate”
Dupa 1829 in Muntenia si Moldova se accentuaza atragerea gospodariei mosieresti in relatii de piata. Drept consecinta se intensifica schimbul i-au avant orasele se contureaza o clasa burgheza foramta din boiernasi, negustori, mici patroni, mestesugari, slujbasi ai administratiei.

Dezvoltarea Culturii In Epoca Pasoptista

Profitand de conditiile favorabile create prin diminuarea puterii turcesti si atragerea principatelor in circuitul international al marfurilor, deci si al ideiilor cultura se dezvolta puternic intre 1821-1829. Caracteristicile sunt amploarea frontului de desfasurare si rapiditatea revolutiei. In toate domeniile: scoala, presa, teatru, editura, creatie artistica si stiintifica se destelenesc drumuri si se aseaza pietre fundamentale.
E o epoca de entuziasm naiv si patriotism aprins de proiecte uriase si veleitati enciclopedice din toate initiativele razbate acceasi vointa neclintita de a ridica neamul romanesc din inapoiere si al face cunoscut Europei
Invatamantul: Pe taramul invatamantului, regulamentul organic enuntase o simpla declaratie de intenti, amenintate sa ramana insa multa vreme o simpla declaratie de intentie: etatizarea scolii, graditia ciclurilor extinderea, al istoriei si geografiei patriei.
In genere, scolile romanesti dinainte de 184 n-au putut fu pepiniere de savanti dale le au crescut oamen icu dragoste de patrie si simtul valorilor autentice.
Odobescu, fost elev la Sava, le-a caracterizat just activitatea:
“Era putina stiinta cata se invata in acele scoli; erau marginite si modeste programele lor is nimeni n-a putut iesi un erudite, un doct dupa bancile inteligente zareau orce lucire a stintei printr-un prism de nationalitate, si inimile tuturor elevilor vechilor scoli romanesti erau pe atunci toate inflacarate de dorul tarii.
Dupa 1848, dezvoltarea invatamantului se continua in toate directiile.
In 1856 se infinteaza Facultatea si o scoala de medicina la Iasi, cu 3 profesori, in care si Simion Varnutiu si o scoala de medicina la Bucuresti din initiative lui Carol Davia. Un articol don “gazeta de Transilvania” din 20 mai 1841 fata de 962 de scoli maghiare, 353 nemtesti, se numarau numai 298 de scoli romanesti.

Teatrul: Pasoptismul a acordat teatrului o imensa pretuire scotand-ul un mijloc dintre cele mai eficiente depromovare a valorilor positive de conduita si moralitate, de educatie estetica si perfectionarea limbii.
Atmosfera era neprielnica, iar greutatile economice, pareau de neinvins.
In plus concurenta trupelor straine, care se bucurau de success, era un obstacol greu de trecut.
Costache Negruzzi scria in 1838 ca:
“Sarmanul teatru, el seamana cu pruncul mic, frumusel, nevinovat si bolnav de strans… Si unde avea trebuinta de buna cautare de- abia ivindu-se si-a starnit in cap o droaie de dusmani, strajnici si puternici.”
In ciuda imprejurarilor teatrul i-a totusi avant in perioada 1840-1860, dar un teatru romanesc pe baze profesionale n-a putut fi insa intemeiat in aceasta epoca(epoca sau perioada pasoptista).
Presa: Catre sfarsitul sec. al XVII-lea si inceputul sec XIX-lea s-au facut multe incercari de a crea o presa in,imba romana mai ales in Ardeal.
Adevaratul inceput al presei romanesti e legat de numele lui I. Heliade Radulescu si Gheorghe Aschi, si are loc in 1829: in 8 aprilie apare la Bucuresti sub conducerea celui dintai “Curierul romanesc” iar la 1 iunie, la Iasi, dupa 3 numere ale unei foi intitulate “Novitale de la armie” gazeta “Albia romaneasca”. “Curierul” si “Albia” reflecta prima etapa a presei romanesti, cu imensele merite ale oricarei opera de pionerat, dar si cu limitele pe care in mod fatal, momentul istoric si peronalitatea celor doi redactori le faceau inevitabile.
Prezentarea grafia e lipsita de eleganta; cea mai mare parte a cuprinsului e atribuita stirilor externe, decupate cu foarfeca de prin jurnalele straine,materialul indigen e disparat,ca problematica,inegal ca intindere, timid ca formulare, fiind vadita grija de a evita suparari cu cenzura: tirajul scazut(280de exempalre),(“Curierul” la 1829 si circa 250 la 1834), exprima destul de graitor dificultatile materiale ce-I hartuiau pe redactori.
Un moment deosbit in evolutia spirituala a pasoptismului si in orientarea pe cai rednice a literaturii nationale il constituie activarea pe taram publicistic a lui M. Kogalniceanu. Dupa o scurta trecere pe la “Alauta romaneasca” (aparuta in iulie-sep. 1838 sub conducerea sa) el initiaza in 1840 “Dacia literara: suprimata dupa numai trei numere si apoi in 1844, inpreuna cu Ion Ghica, Vasile Alexandri si P. Balas “Propasirea” sau cu numele admis de cenzura.
Societatea unul dintre fenomenele caracteristice vremii il constituie intovarasirea carturarilor, cateodata si a unor boieri luminati in societati care-si propune sub diferite justificari de circumstanta, un acelasi obiectiv major: ridicarea tarii din starea ei de inapoiere culturala si injosire politica. Intr-o prima faza aceste societati se formeaza in randurile boierimii laminate adoptand filantropia si un reformism timid drept mijloace de solutionare a gravelor neajunsuri constatate.
Dupa miscarea revolutionara condusa de Tudor Valdimirescu, boierii refugiati la Brasov intre care Nicoalae Vocarescu, Iordache si Dimicu Goiescu, Grigorie Baleanu si C. Campineanu, s.a. ar fi constituit o asemenea societate cu scopul de a ajuta la infintarea de scoli; efecutarea de traduceri si cultivarea limbii.

Caracteristicile generale ale literaturii pasoptiste

In angreajulunei culture in pline avant si al unei situatii politice care evolua in chip[ favorabil, largind mereu posibilitatile de autodeterminare ale natiunii, litaratura pasoptista inregistraza si wa, de-a lungul a numai 30-40 de ani, un progress considerabil. Acest progress e vadit sub trei aspecte, pe care rareoriistoria ke insumeaza: in amploarea frontuluiu de desfasurare, in ritmul dezvoltarii si in calitatea rezultatelor obtinute.
Nu numai cas e ataca deodata in mai multe directii, dar avanseara e rapida si ceea ce se castiga e adesea definitive. Societatea de teatru care are nevoie de repertoriu de invatamant, care are nevoie de manualesi carti de lectura, de presa, care vrea sa informeze, sa instruiasca, dar sis a amuze. Literatura ia avant, tinand sa devina treptat, o adevarata oglinda a vietii nationale. Profesorii sunt primii slujitori, scena intaiului laborator de experienta, societatile si ziarele mijlocul essential de vehiculare, stimul si depasire.
In ansamblu literatura pasoptista nu e fenomen de generatie deaorece isi anexeaza cele mai representative condee, atat dintre tineri, cat si dintre varsnici.
Totusi fa[tele arata ca in cuprinsul li ponderea principala revine unui grup compact de scriitori nascut intr-al doilea deceniu:
Grigorie Alexandri(1810-1812 sau 1814); G. Bartiu(1812); Cezar Bolliac (1813); C.A. Rosetti; A. Mureseanu; I.Ghica(1816) si M Kogalniceanu(1817); etc
Mai toti pasoptistii provin din clasele de sus, darn u din arisocratia propendata, fanariotizata in decursul sec al XVIII-lea, ci in patura lina de vitalitate a boierimii mijlocii si mici, care se ridicasera in primele decenii ale sec al XIX-lea si ajunsese la o situatie infloritoare, gratie promovatii in slujbe si imbogatirii prin comert.
Literatura pasoptista exteriorizeaza o orientare unitara de o remarcabila coerenta launtrica. Inainte de toate imprejurimile in care s-a nascut, rostul pe care-l implineste principiile care o calauzesc ii accentuaza caracterul de angajare in istorie.
La 1848, poezia lirica nu e doar tipat al inimii, ca la Lomartine, nuvela istorica nu e doar evocarea trecutului ca la Walter Scott, schita de moravuri nu e simpla “fiziologie” ca la balzacieni. Pretutindeni ideile sociale politice infiltreaza material artistica, iar genurile, aproape fara exceptie, capata un character publicistic. Literatura pasoptista e o literature cu mesaj, al carei program poate fi definit in urmatoarele puncte:
- subordonarea creatiei fata de idealul eliberarii siunitatii nationale
- simpatia pentru clasele dezmostenite si in primul rand pt taranime
- tendinta autohtonizarii inspiratiei, indrumand`o spre trecut, folclor si realitatea locala.
- critica neajusurilor epocii de tranzitie a viciilor oranduirii fundale.
- credinta in puterea educative a artei si literaturii, in primatul utilului asupra esteticului si al interesului obstesc asupra ceul personal.
Literatura pasoptista corespunde unui moment raspantie in evolutia istorica a tarilor romane trecerea de la feudalism la capitalism, de la vasalitate la independenta, de la obedientele culturale neogrecesti la legaturile active cu tronta, de la studiul framantaruu provinciale la statul unitary national.
Ea exprima constiina de sine a unui popor care se trezeste la viata trepidanta a secolului descoperindu-si vechimiea si nobletea originii, unitatea pe teritoriul vechii sacii, aptitudinile spirituale ce-I dau dreqptul sa participle in marea competitie a civilizatiei omenesti.
Literatura pasoptista continua litaratura anterioara a scolii ardelene si a primilor scriitori culti din principatele, enumita de unii cercetatori literature premoderna, nu numai in sensul chronologic, dar si in sensul mostenirii ideologice.
Se poate deci spune ca literature pasoptista constituie un moment organic in evolutia spiritului romanesc inscriindeu-se in continuitatea unor aspiratii si idei traditionale, si paralel cu dezvoltarea pasoptismului romanesc au loc in tarile vecine procese similare.
Prin urmare, dar nu incape indoieala ca spiritual literaturii pasoptiste se hraneste din solul autohtone, nu e mai putin adevarat ca pe acest fond originar s-au grafat sugesti din afara ajutand la elucidarea si caracterizarea impulsurilor latente.
Rolul istoric al pasoptismului a fost tocmai de a cerne ideile sociale, politice si estetice ale Europei prin stia specificului national.
Astfel prin raportul dialectic dintre traditia focala si interferentele straine, miscarea difuza a ideilor s-a vertebrat ca ideologie, iar cultura romana moderna si-a gasit formula proprie.
Desi de o remarcabila omogenitate literature pasoptista compara totusi sub raport instoric, doua etape distincte:
- una pana la 1840, dominata de figurile lui Heliade si Asachi si de activitatea primelor gazette “Curierul romanesc” si “romaneasca”.
- a doua cuprinsa aproximativ intre 1840 si 1860, marcata de aparitia “daciei literare” a “Propasirii” si a “Romaniei literare si de activitatea redactorilor si colaboratorilor acestora.
Prin G. Baritii si publicatiile animate de el, literature, Ardealului se situaza intr-o pozitie intermediara, mai apropiata insa, gratie accentului pus pe ideea de nationalitate de indrumarile preconizate la “Dacia” si “Propasirea”.
Pasoptismul aduce in fine cele dintai realizari in directia angrenarii literaturii romane si circuitul culturii Europene.
Se efectuaza acum primele priviri panoramice si dai de seama despre miscarea literaturii la noi, in limbii straine, fie ca lucrari autonome, fie ca in cadrul unor scrieri mai ample destinate inforamrii publicului din Apus asupra situatiei din Principate!






.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!