poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 4979 .



Cuvânt înainte
eseu [ ]
despre romanul polițist

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [J.Spiner ]

2008-09-24  |     | 



Deși fenomenul literar care a fost întemeiat în anul 1841, primind denumirea de roman polițist a supraviețuit timpului și criticilor nefavorabile, a avut de suferit o transformare majoră a subiectului în sine, pierzându-se principiile de bază impuse de Emile Gaboriau, Edgar Allan Poe, G.K. Chesterton, Raymond Chandler și ceilalți maeștrii ai genului.
Contrar celorlalte genuri literare, sau cel puțin majoritatea, nu poți începe să scrii un roman polițist fără a avea pregătită de la bun început o acțiune pe care vor fi clădite elementele necesare finalizării. Trebuie, în primul rând, să se țină cont de faptul că acțiunea se desfășoară în urma raționamentului personajelor care necesită, fiecare în parte, o elaborare amănunțită, astfel ca acțiunile lor să aibă o explicație logică. Or, asta determină autorul să fie un bun psiholog.
Un bun roman polițist este acela care nu pornește de la o idée ce se dezvoltă pe parcurs, ci a unei idei transformate într-un proiect dezvoltat în acțiunea unui roman.
Deși în modelul romanului polițist clasic, în cele mai multe cazuri, se prezenta un erou cu o inteligență deosebită, capabil să rețină orice detaliu nesemnificativ și care nu greșea niciodată, permitea cititorului o implicare involuntară, determinată de indiciile oferite de autor, a căror explicație, în cele din urmă, depășea de obicei, orice așteptare, oferind un final menit să surprindă. Deși nu era un adept al povestirilor cu detectivi ale lui Conan Doyle sau Agatha Christie, Raymond Chandler a preluat câteva din vechile “rețete” pe care le-a corectat, înlăturând tipul detectivului indestructibil prin crearea unui erou vulnerabil, capabil să facă greșeli, mai pe scurt, un personaj verosimil – Philip Marlowe. A fost perioada în care romanul polițist ajunsese la apogeu. Ar fi trebuit să se oprească aici. Dar a continuat să se dezvolte, și în cele din urmă a decăzut și s-a stagnat.
Nu sunt un adept al modernismului – nu în ceea ce privește arta, în special literatura sau arta plastică.
Voi rămâne întotdeauna un adept al romanului polițist clasic.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!