poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1837 .



Nu-i vom uita
eseu [ ]
(STEFAN SZONYI)

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [vlad balan ]

2006-02-10  |     | 



Pictura de fata are un autor obscur, Stefan Szonyi. "Pe podele reci de caramida" ca sa-l parafrazam pe Eminescu, unul din vajnicii luptatori comunisti isi da viata pentru idealurile comuniste ale patriei-mama. Este,cel mai probabil, ucis de capitalisti, asa-numitii dusmani de clasa. In clipele-i de agonie, mainile lui inecate de bataturi proletare ating in tragicul sfarsit drapelul molatec comunist si unica-i alinare inainte de a cadea in ghearele mortii ii este idealul preamaret. Personajul de fata are toate caracteristicile unui erou comunist: fruntea lata, ceea ce denota o inteligenta aparte; hainele zdrentuite reflecta preocuparea lui pentru idealurile socialiste si de aici necesitatea unei salopete, aceeasi pentru toata muncitorimea.....salopeta evident murdarita si uzata de uleiul de motor ars al mastodontilor comunisti pusi in slujba statului socialist stiintific; nelipsitul drapel comunist il insoteste pe erou pana si in somn, slujindu-i drept perna in apartamentul sau "cutie de chibrituri" in care construieste prin a sa munca viitorul luminos al omenirii...il foloseste ca stergar pentru a-si curata constiinta de principii "false" ca drepturile omului ori individualitatea acestuia. Sub a sa frunte de aur se zbat principii fugare de egalitarism si uniformizare colectivizata....Evident bunicii chiaburi lipsesc cu desavarsire...Parul des este cu grija tuns pentru ca nu cumva sa depaseasca lungimea legala si ca nu cumva vreun fir rebel sa-i acopere privirea agera de vultur care vegheaza la binele nostru al tuturor. Sub salopeta-i unsa cu informatii sanatoase se intrevad muschii pectorali in colturi bine definite ce au tras din greu pentru ca solitara constiinta sa treaca numai prin burta ori ca otelul sa se vanda numai la litru.... totul pentru noi muncitorii de rand proprietari ai unor Dacii descentrate si a unor neveste stahanoviste.....
Nu-i vom uita in vecii vecilor comunismului socialist stintifico-fantastic. Vom inalta pentru ei monumente de gandire sanatoasa, statui din cel mai pretios bronz din tarisoara noastra, vor curge fluvii de cerneala in cinstea acestor super-eroi; se va renunta pana si la micul dejun pentru ei. Vom tine in fiecare dimineata palmele noastre batute de soarta pe glia stramoseasca in care de altfel si noi ne vom intoarce. Vom inalta rugaciuni interminabile......................................................................................................................................
Pe podele reci de caramida eroii socialisti se invelesc cu pamant.... se imbalsameaza cu secere si ciocane lichefiate si vegheaza de acolo de sus devenirea noastra proletara ......uita-te la el parca doarme!....cu mana la inima rosie....
Nu-i vom uita! Buna replica....dupa ce i-am incorporat in pamantul muced NIMENI, dar ABSOLUT nimeni NU-I VA MAI TINE MINTE! Pe nimeni nu intereseaza de nimeni! Pe podele reci de caramida zac cadavre invesmantate in saci din plastic rosu cu galben... NU-i vom uita...Pentru a-i uita trebuie mai intai sa-i cunoastem....suntem prea preocupati de devenireda noastra pentru a baga in seama orice misca....
"musti de-o zi-ntr-o lume mica de se masura cu cotul"....ne credem zei-ntre cei patru pereti ce ne inconjoara...."perfect isolation behind the wall"....si impartim lumea-n planuri ortoganale, ortografice si de punctuatie., uitand cu desavarsire ca in timpul ce se comprima din ce in ce mai mult vom ajunge sa zacem pe pardoseli caramizii prabusindu-ne in propriul nostru interior... Si atunci NIMENI, DA, ABSOLUT NIMENI nu ne va putea ajuta...Nici macar drapelul...




Si totusi poate ca doarme! V-ati gandit la asta? Da, doarme, s-a odihnit putin dupa o mica revolutie! Dar nu, titlul nu lasa loc de speculatii de acest gen! Poate ca nu-i vom uita ca au dormit in timp ce altii munceau la cladirea socialismului stiintifico-fantastic.... NU. si NU Dar daca... Pana la urma suntem in Romania, ar trebui sa ne mai mire ceva? Pentru ca din cate vad eu in imagine este surprins momentul cand revolutionarul se intoarce...pe cealalta parte! Poate.
Alaturi de starvul care-si asteapta descompunerea prin somn se astern sotroane in care indecente fugare joaca barbut pe coji de portocale bananiere. Vise murdare si femei pline se succed intre neuronii albastriti si isi ajuta rudele sa obtina viza de plecare din tara. Intre sinapsele si dendritele mucegaite se zbuciuma in surdina amintiri refrigerate din perioada interbelica, din perioada cand bunicul nu stia de Canal si cand portocalele nu erau alb-negru... Nu-mi pot aduce aminte nimic... NU pot spune daca e adevar sau realitate?
Inclestarea mainii drepte ne face sa credem ca traverseaza un cosmar: ....se facea ca era un tinut in care carnea se masoara la in metri. In care culoarea rosie este interzisa... In care dragostea de patrie este in afara legii...Un tinut capitalist...In care drepturile muncitorilor sunt calcate in piciare murdare de patron...Of, un cosmar...Doar un vis....urat din care nu mai pot iesi..... o fi pana la urma real?
Un adevarat ospat intelectual ne asteapta: sa recitim Legile...Sa rescriem Principiile....Sa recitam Poeziile....Sa inviem Regele....Si totusi Lalelele....Au depus o cerere de retrocedare..... A drepturilor Stangi... Din Pamanturile lungi...Sa trimitem toate pamanturile taranilor la statiune...Sa cream un fond de carte...Un bagaj de cunostinte...Si o banita de cuvinte.
in
casa
mea
timpul
a
iesit
la
pensie
iar
anul
e
un
bunel
ipohondru
mananca
numai din doi in doi


O secera si-un ciocan s-au casatorit acum multi ani! Au 23 de milioane de copii inalti ca bradul si ...si totusi...secera e inca virgina...

.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!