Una din problemele nesolutionate ale Romaniei la ora actuala este cea a religiei. Conservatorismul ortodox ingreuneaza integrarea Romaniei in Uniunea Europeana si, implicit, imbunatatirea situatiei politice si economice a patriei noastre “linistite”. Ajungem, poate inconstient si independent de vointa noastra, in stadiul in care ne confruntam cu doua optiuni: fie ne pastram cu fanatism religia, traditiile si obiceiurile mostenite de la stramosii nostri (dacii sau romanii?), fie privim peste umarul ortodoxismului si intram cu zambetul pe buze pe portile Europei de care, de altfel, apartinem. Nu este vorba aici de pierderea demnitatii si nici a identitatii nationale, ci de necesitatea revizuirii unor aspecte de ordin religios, revizuiri ce ne-ar usura existenta noastra si-asa destul de tulburata.
In incercarile disperate ale romanilor de a se vedea acceptati de Europa, probleme precum apartenenta religioasa si renuntarea la statutul oficial de popor ortodox par sa le scape din vedere. Sau, si mai rau, sa fie constienti de ele dar nu si de consecintele inevitabile ale unei astfel de dezbateri. De ce ar trebui romanii sa fie eliberati de constrangerile si de dogmele religioase in care s-au adancit de secole? Pentru ca este mult mai usor sa schimbi mentalitatea si conceptiile unui popor decat cele ale unui continent intreg. Probabil ca Romania nu este singurul stat aflat in imposibilitatea sau refuzul debarasarii de propriile lanturi insa, dintre statele Europei de Sud-Est, aici datoria si recunostinta fata de cei ce-au luptat pentru intregirea neamului sunt adanc intiparite intr-o constiinta inconstienta.
Se pune aici problema libertatii de alegere. Cat de liber este poporul roman sa-si decida propria soarta? Cat de indoctrinat este el de ideologiile luate de-a gata de la cei de dinaintea lor? Ce rol are Biserica Ortodoxa Romana in schimbarea destinului unui popor care se multumeste sa accepte si sa promoveze teorii elaborate anterior in loc sa caute sa redefineasca notiuni expirate? Intrebarile de mai sus isi pot gasi raspunsuri in zeci, poate chiar sute sute de pagini, si asta tinand seama de o istorie al carei strigat de eliberare isi pierde ecoul undeva, intre crestele Carpatilor sau intre apele tulburi ale Dunarii.

Bariere religioase in trecut

Inca de la Marea Schisma din 1054, Biserica Ortodoxa Romana a avut o influenta teribil de accentuata in societate, afectand toate domeniile de desfasurare ale acesteia, de la politica la cultura, de la economie la ` de lipsa conservatorismului acesteia. E de-ajuns sa rasfoim manualul de istorie din liceu pentru a vedea clar si concis urmarile pe care ortodoxismul le-a manifestat asupra tarii noastre.
In "Ciocnirea Civilizatiilor si refacerea ordinii mondiale", Huntington vede o linie clara care separa popoarele crestine din Apus (catolice si protestante) de cele ortodoxe si, respectiv, musulmane din Rasarit. Pe harta filozofului american, linia trece pe langa ceea ce formeaza acum granita dintre Finlanda si Rusia, pe de o parte, si statele baltice si Rusia, pe de alta parte, cuprinzand Bielorusia de Vest si Ucraina de Vest, unde majoritatea sunt greco-catolici. In continuare, linia separa Transilvania cu populatia ei maghiara si catolica de restul Romaniei si trece prin Iugoslavia, de-a lungul granitei ce dlimiteaza Croatia si Slovenia de celelalte republici. In Balcani, aceasta linie coincide cu divizarea istorica dintre imperiile Austro-Ungar si Otoman. Este granita culturala a Europei si in lumea de dupa "Razboiul rece", este granita politica si economica dintre Occident si Orient. Concluzia politologului este urmatoarea: Europa se termina acolo unde inceteaza vestul catolic-protestant si incepe estul ortodox-islamic.

Ce ni se propune?

In conceptia Bisericii Ortodoxe Romane, Europa este un spatiu lipsit de spiritualitate, moralitate, de valori pe care poporul roman le stapaneste cu desavarsire. IPS Bartolomeu Anania spune ca
"Prin paine ni se cere libertatea. De aici, pretentiile aberante care ni se pun in fata, de a fi acceptati in Europa: homosexualitatea, avotrul, prostitutia, pornografia, adica tot ceea ce poate fi mai rau in viata unei societati, niste rele pe care noi ca popor in frunte cu biserica si cu tineretul crestin-ortodox, le respingem cu toata fermitatea pentru ca nu vrem ca, cu pretul intrarii noastre in Europa sa ne pierdem propria identitate nationala. Asadar, economie, paine, robire."
Am ajuns astfel la concluzia potrivit careia cultura si civilizatia occidentala se fundamenteaza pe catolicism si protestantism, ce vin in contradictie cu ortodoxia. Religia ortodoxa ofera romanilor garantia mantuirii prin obedienta, in timp ce Uniunea Europeana garanteaza cu un trai de tip occidental, cu toate implicatiile pe care le are acesta. Este Romania pregatita sa adopte un stil strain de existenta? Concret, sunt romanii pregatiti sa faca compromisuri in ceea ce priveste homosexualitatea sau prostitutia? Intrebari retorice, de altfel, intrucat orice sondaj de opinie ar arata dificultatea majoritatii de a tolera astfel de situatii.
Acestea sunt aspectele etice ale unui astfel de compromis. De exemplu, in Occident, totul functioneaza pe baza de contract. Chiar si casatoria nu este decat o conventie care poate fi incalcata si anulata oricand, fara remuscari de ordin religios. Ortodoxia insa promoveaza sacralitatea casatoriei si lipsa de imoralitate in cazul ruperii ei. Oare ce reactii am avea noi, romanii,daca am fi prin absurd martori ai unei casatorii intre doua persoane de acelasi sex? Poporul nostru, excesiv de etic in unele cazuri si incredibil de imoral in altele, nu este pregatit pentru o astfel de "priveliste". De ce? Indoctrinare si orizonturi limitate.
Pe de alta parte, prostitutia, legalizata de altfel in Olanda, ridica alte semnale de alarma in ceea ce priveste mentalitatea romanilor crestini. Tolerata de catolicism si refuzata categoric de ortodoxism, prostitutia este un alt aspect etic cu mici sanse de izbanda in ceea ce priveste legalizarea ei. Problema ar trebui pusa in felul urmator: atata timp cat pe mine, ca membru al unei societati, nu ma afecteaza direct sau indirect acest fenomen, de ce as incerca sa-l opresc in loc sa invat sa-l tolerez fara a fi de acord cu existenta lui? Cert este ca acolo unde Biserica nu mai are autoritatea centralizatoare din vremurile indepartate, efectele sunt evidente. In SUA si Europa Occidentala toleranta religioasa a devenit una din cele multe alte reguli care, paradoxal, permit comunitatilor locale sa-si dezvolte propriile reguli. Aici, intelegerile morale nu mai au efectul pe care-l aveau cu decenii sau secole in urma.
Poate una din cele mai elocvente descrieri ale ortodoxismului poporului roman o face Cioran, in "Schimbarea la fata a Romaniei":
" Crestinismul nostru e pastoral si, intr-un anumit sens, neistoric. El se desfasoara ce e drept pe un plan colectiv, dar nu stimuleaza si nu determina un sens ascendent al comunitatii. N-are nimic gotic religiozitatea autohtona. In ea predomina cenusiul picturii bizantine; sufletul nostru religios se imbraca in culori afumate. Daca am fi fost cu adevarat niste credinciosi activi, trebuia sa fim astazi mult mai departe in mersul nostru."
Intr-adevar, ideea elaborata de Cioran se fundamenteaza pe conditiile in care s-a manifestat, de-a lugul istoriei, religia noastra, accentuand in nuante cenusii impactul si capacitatea ei de a se face ascultata.

Garantarea libertatii religioase in Romania

Biserica Ortodoxa Romana promoveaza nationalismul ortodox, fiind o forta care se opune procesului de europenizare a Romaniei. Respectiv, Uniunea Europeana are competenta sa treaca libertatea religioasa intre criteriile politice ale aderarii. Analizand insa actuala realitate a organizarii vietii religioase, nu se intrevede nici o asigurare a unei depline egalitati a comunitatilor religioase din Romania, cu toate ca garantarea prin lege a libertatii de credinta este obligatorie. Una din portile deschise tarii noastre in drumul spre UE este implicarea BOR in dialogul ecumenic international, aprofundand in acest fel relatiile cu Biserica Greco-Catolica. Esentiala este colaborarea internationala intre cele doua Biserici, gasirea unui numitor comun ce va permite fiecarei religii sa faca compromisuri in favoarea unei puternice consolidari de natura politica. Avand in vedere ca UE dispune de mijloace financiare, este necesara adoptarea de proiecte ce promoveaza libertatea de credinta si respectarea drepurilor acesteia.
Romania se afla in pericolul de a fi atrasa in judecati si aprecieri politice externe pentru care nu este pregatita. Este vorba de axioma potrivit careia Europa se sfarseste acolo unde incepe ortodoxia-axioma in sensul matematic al cuvantului, de adevar nedemonstrat, insa acceptat. Concluzia potrivit careia hotarele continentului european ar fi determinate de zona teritoriala in care nu este marturisita ortodoxia are intr-adevar o mare originalitate. Logic, atrage dupa sine ideea inaceptabila ca Europa va inceta sa existe daca popoarele acesteia ar deveni ortodoxe.