poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 4019 .



Scriptul dezbaterilor Comisiei Discuțiilor Interceptate Neautorizat pe Tema Turismului – partea a patra
eseu [ ]
- Biroul Român de Informații Turistice – studiu-cercetare de piață – (partea a doua) - Colecţia: Culture Pub

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [adrian_nairda ]

2009-08-29  |     | 



Când Președintele C.D.I.N.T.T. a dat să intre în sala destinată continuării lucrărilor Comisiei Discuțiilor Interceptate Neautorizat pe Tema Turismului, ei bine, a dat, la ușă, peste un expert cu ecuson, care avea în dreapta sa un stativ pe care erau afișate astea: Nestlé – "Dorim ca fiecare dintre dumneavoastră să citiți acest document cu atenție, să îl împărtășiți colaboratorilor dumneavoastră, să aderați cu mândrie la principiile pe care le prezintă și să le puneți ìn practică cu convingere și entuziasm. – (PRINCIPIILE DE MANAGEMENT ȘI LEADERSHIP NESTLÉ)"; în stânga sa fiind un alt stativ pe care scria: Coca-Cola HBC Romania – "Deschide și savurează fericirea (Bulevardul Preciziei, Nr. 10, București, Sector 6)".
La naiba!, și-a zis printre dinți Președintele C.D.I.N.T.T., primind din partea expertului confirmarea verbală că Nestlé e cel mai mare îmbuteliator de ape potabile din lume, iară Coca Cola al doilea, și că sunt "la mustață" una față de alta companiile astea în lumea afacerilor!, fiecare dintre ele, în parte, realizând venituri anuale mai mari decât scoate statul român anual, că … "Coca-Cola HBC Romania" alimentează cinci sute cinci zeci de milioane de băutori europeni notorii de ape de pe la Poiana Negri la sticlă, fără decor și împrejurimi.
Președintele a mai primit trei pachețele de semințe de "sorică" și un dosar pe care scria: Biroul Român de Informații Turistice – studiu-cercetare de piață – (partea a doua).
Președintele C.D.I.N.T.T., ușor "confuzat", datorită faptului că nu era nimeni în sală, s-a așezat pe scaunul său, a deschis un pachețel de sorică și a început să citească, așteptând să vadă concertul Madonei de la fereastră, atunci când avea el, concertul, să-nceapă!:



România are șansa să dețină 1/3 din apele termale și minerale de pe continent. Trebuie numai să acționeze în vederea remodelării ofertei sale balneoturistice, astfel încât să redevină o destinație atractivă pentru turismul internațional. Fructificabili/e ar fi:
- Factorii climatici, de la circulația atmosferică la radiația solară, temperatura, umiditatea, aeroionizarea, microclimatul salinelor ș.a.m.d., care fac din climatoterapie, un mijloc eficient, care, prin formele sale specifice - aeroterapie, helioterapie, cura de teren - contribuie în orice stațiune balneară la completarea ofertei de tratament.
- Cadrul natural, de cele mai multe ori de o frumusețe deosebită având în vedere că majoritatea lacurilor și izvoarelor minerale sunt situate în zone de deal și de munte, acolo unde evenimente tectonice sau intervenția omului au adus, sau aduc, la suprafață aceste adevărate izvoare de sănătate; cadrul natural a fost în multe cazuri completat, sau îmbogățit de intervenția omului - s-au plantat chiar păduri, pentru creearea unui climat sedativ, dar, mai ales, s-au amenajat grădini și parcuri balneare, cu o valoare foarte mare, pentru recreerea și destinderea turiștilor.
- Ambianța caldă, relaxantă, plină de verdeață a parcurilor ce se continuă și în concepția arhitectonică a stațiunilor balneare, astfel încât cura balneară să fie potențată de cadrul natural și arhitectonic; tot pentru a fi cât mai departe de atmosfera rece de spital, pe care cei ce vin la tratament nu trebuie să o găsească într-o stațiune, una din orientările arhitectonice moderne fiind introducerea difuză a luminii naturale în stabilimentele termale, atenuând în percepția turiștilor caracterul medical al sejurului și intimizând ambianța locurilor.
- Substanțele minerale terapeutice cu efect benefic asupra sănătății se regăsesc atât în apele minerale și termominerale, cât și în apa lacurilor terapeutice, a nămolurilor, turbelor și mofetelor.
- Curele de întinerire, cură de întinerire la femei, programele de slăbire, curele de longevitate, antistress, așa numitele ,"vitacure", curele de "reeducare" sub oricare dintre formele sale de manifestare:
- Talasoterapia, formă specială de cură pe litoralul marin, ce îmbracă o formă particulară și utilizează toți factorii naturali: climatul, apa de mare, apa lacurilor terapeutice, nămolul și apele minerale.
Acestor date naturale este de la sine înțeles că trebuie a le fi adăugate structurile de agrement indispensabile, fiindcă pentru turiștii-pacienți agrementul terapeutic se poate situa uneori, ca importanță, imediat după tratament, acesta fiind considerat adjuvant al curei și continuare a tratamentului sub control medical. Acest tip de agrement trebuie să fie adaptat profilului și specializărilor balneare ale fiecărei stațiunii, valorificând avantajele oferite de factorii naturali de cură, îmbinate cu procedurile terapeutice care concurează pentru succesul curei balneare – în acest context, astfel de activități pot fi înțelese ca o extindere a culturii fizicomedicale în aer liber, conferindu-le caracterul de agrement în economia timpului petrecut de către curanți.
Apoi, dotările de agrement din stațiunile balneoturistice acoperă o paletă largă de activități: jocuri sportive în doi (tenis de masă și de câmp, badminton) și de echipă (volei, baschet, fotbal, handbal); patinaj pe gheață sau cu rotile, schi, canotaj, ciclism; tir, bowling, popice; golf, minigolf; natație, saună; activități cultural distractive (săli spectacole, cluburi, biblioteci, discoteci, etc.).
O activitate de destindere de mare importanță este reprezentată de plimbările pe jos. Ele pot avea și un rol terapeutic, de readaptare la efort, realizându-se prin mers de-a lungul parcursurilor jalonate dintr-un parc, sau din "pădurea de promenadă", cu poteci balizate și zone de liniște benefică pentru arterită și bolile coronariene.
Excursiile, reprezentând o modalitate de agrement, destinațiile diverse și interesante atrăgând turiștii, cer a li se adauga acestora agrementul sportiv, care cuprinde o paletă diversificată de activități, unele prezente în aproape toate stațiunile, cum ar fi tenisul, golful și echitația și altele specifice pentru anumite stațiuni, cum ar fi tirul cu arcul sau cu pistoletul, pescuitul, mersul pe bicicletă, concursuri de caiac-canoe, zboruri cu aerostatul, circuite automobilistice, tendința actuală fiind aceea de a transforma, într-o măsură tot mai mare, sejurul de cură în sejur de recreere – tendința a atins uneori proporții îngrijorătoare: în Germania, după ce unele stațiuni s-au transformat efectiv în stațiuni de plăcere, pierzându-și profilul de bază, numărul turiștilor scăzând alarmant. Totuși, tendința generală de modernizare a stațiunilor balneare continuă și se manifestă, bineînțeles, prin modernizarea dotărilor de agrement, fără a se pierde din vedere tradițiile, din fiecare stațiune, care dau culoarea necesară și farmecul unor astfel de locuri. Astfel, vechile modalități (concerte de fanfară, de promenadă) coexistă alături de altele noi (spectacole de "sunet și lumină", concursuri de dans, etc.), cărora li se adaugă diverse programe legate de terapia ocupațională sau de profilaxia activă (programe fitness, etc.).
Următoarele exemple ilustrează, de asemenea, acțiunile întreprinse în țara noastră europeană, deținătoare de potențial balnear, pentru a da curs cererilor:
• Ca urmare a schimbărilor motivaționale generate de viața cotidiană se adoptă o serie de produse inedite dar cu mare căutare: (re)punerea în formă (fitness), întreținerea frumuseții printr-o multitudine de tratamente care se adresează corpului în general, afecțiunilor dermatologice, celulitei, tratamente de suplețe și vitalitate a pielii, tratamente cosmetice adresate feței, utilizându-se produse naturale de genul nămolurilor, extractelor de alge, alte produse naturale, tratamente de regenerare a părului, la care se adaugă cele de manichiură și de pedichiură. Un loc aparte în cadrul acestor tratamente îl ocupă gimnastica de toate tipurile, cu sau fără aparate, gimnastica aerobică, aerobic în apă, yoga, ș.a.
• Dezvoltarea unor combinații de tipul "repunerii în formă" (fitness) cu tratarea unor afecțiuni metabolice, sunt cel mai frecvent utilizate de către talasoterapia modernă, prin care virtuțile apeii mării și climatului se completează cu tehnicile medicale ultramoderne.
• Creșterea numărului de persoane care, deși au o stare bună de sănătate, dar au profesii sedentare a determinat apariția unor produse turistice ce urmăresc reorganizarea ofertelor și produselor de gen pe principiul turismului de sănătate, cu accent pe sloganul "punere în formă" (fitness), vizând realizarea unui echilibru perfect între corp și minte prin diferite tehnici ca: hidroterapie sub toate formele, diete, masaje clasice, energetice, Thai, Shiatsu, aromoterapie ș.a.
• În stațiunile de cură, clientela tradițională se pierde treptat din cauza îmbătrânirii acesteia, ceea ce a determinat ca mai multe stațiuni balneare să-și diversifice oferta incluzând în profilul stațiunilor o serie de servicii de sănătate "nebalneare", foarte solicitate, dar neglijate cotidian din lipsa de timp: tratamente cosmetice, stomatologice, etc.
• Þinând cont de faptul că dietoterapia reprezintă una dintre componentele tratamentului balnear, unele stațiuni au optat pentru revizuirea episodului "alimentație" prin realizarea de rețete și meniuri numai în urma conlucrării medic-restaurator-client.
• Ca o consecință a noilor tendințe manifestate în plan medical care pun accentul pe revizuirea tratamentelor de cură și a procedurilor medicale în sensul adoptării unor mijloace nedureroase se înscriu și o serie de produse turistice cu accent pe exercițiile fizice, de reeducare.
• Dezvoltarea segmentului agrement-divertisment-factor de mare atracție penru orice stațiune și cu importante efecte economice pentru organizatori. Animația constituită din jocuri de societate, cinema, discoteci, seri dansante, gale, seri costumate, focuri de artificii, contribuie alături de celelalte modalități de petrecere a timpului liber ca: plimbările, agrementul sportiv, activități culturale, la transformarea sejurului de cură întrun sejur pentru recreere.
• În țările dezvoltate din punct de vedere turistic se manifestă de câțiva ani tendința ca în hoteluri să se ofere o gamă cât mai diversificată de servicii, de cea mai bună calitate. S-ar putea afirma chiar că serviciile de cazare și de alimentație au devenit servicii secundare, în timp ce serviciile legate de asigurarea formei fizice și psihice, de petrecere utilă și plăcută a timpului liber au devenit servicii de bază, acestea fiind și capul de afiș al acțiunilor promoționale.
• În privința tendințelor manifestate la nivelul ofertei de cazare, în stațiunile balneare europene, aceasta se caracterizează printr-o mare diversitate cuprinzând unități de cazare de la hoteluri, la campinguri. În privința confortului oferit de către acestea se constată fie o tendință de stopare a investițiilor de lux și canalizarea lor spre cele de una-două stele pentru a putea fi accesibile și categoriilor sociale mici și mijlocii care prezintă o cere potanțială importantă pentru turismul balnear (cum se întâmplă în Franța!), fie o tendință de dezvoltare a unui produs de înaltă calitate cu accent pe tratament și cazare de lux, precum și servicii de agrement (cum se procedează în Germania!).
Până acum am evidențiat suficient eforturile constante și susținute ale întreprinzătorilor privați și ale instituțiilor statale din Uniunea Europeană de a redefini și îmbogăți conținutul și aria de cuprindere a ofertei turismului balnear clasic, ca urmare a faptului că în ultimii ani evoluția economică și socială a impus pe piața turistică noul concept "turismul de sănătate". Am reținut că acest concept a determinat reorganizarea stațiunilor sau amenajarea unor noi stațiuni, nota dominantă fiind dată de serviciile turistice destinate omului sănătos, care solicită o astfel de stațiune pentru depășirea stării de oboseală și stres, pentru refacerea capacității fizice și psihice, pentru recreare și distracție, beneficiind în același timp de asistență medicală, precum și de dotările specifice unui sejur propriu-zis. S-au creat produse noi, de înaltă calitate, care, fie au adăugat tratamentului pachete de servicii pentru înfrumusețare, relaxare, practicarea unor sporturi, fie și-au adaptat oferta îndepărtându-se de cura tradițională pentru a oferi tratamente flexibile și complexe, orientate spre menținerea sănătății și prevenirea bolilor.
Plecând de la aceste definiții ale cererii turistice, considerăm că în evidențierea premiselor de manifestare a cererii pentru turismul balnear de la noi, trebuie pornit de la faptul că aceasta este manifestarea unei nevoi sociale specifice și anume nevoia de sănătate … sănătate care, conform definiției Organizației Mondiale a Sănătății, este "o condiție de bunăstare fizică, psihică și socială completă și nu numai lipsa bolii sau infirmității". Datorită acestui fapt, în analiza completă a stării de sănătate, am avut în vedere toate laturile acesteia: biologică, psihologică, socială, familială, ecologică, etc., precum și dubla subordonare a ființei umane, față de societate și, în același timp, față de biosferă, adică a ceea ce face ca ruperea echilibrului om-societate sau om-biosferă să genereze starea de boală, pentru că în nevoia sa de sănătate, de a învinge boala, ființa umană tinzând spre a maximiza "starea sa de bine". În aceste condiții nevoia de sănătate reprezintă premisa principală a manifestării cererii pentru activități balneoturistice. Cererea specifică acestei forme de turism prezintă o serie de particularități generate de faptul că manifestarea și dinamica ei sunt determinate de o serie de factori economici, demografici, psihologici, organizatorici etc. exprimând nevoile solvabile de consum pentru servicii turistice și tratament balnear, influențate la rândul lor de o serie de motive obiective (nevoia de sănătate, de menținere și refacere a capacității de muncă), precum și pe cele subiective (vârstă, sex, nivel cultural).
Evoluția turismului în general, deci și a celui balnear, ca rezultat al acțiunii conjugate a acestor factori, a marcat de-a lungul timpului un curs ascendent. Nivelul de dezvoltare al statelor vest-europene, puterea de cumpărare a populației din aceste state și evoluția nevoii de sănătate a acesteia, se manifestă în solicitări crescânde de asistență medicală și tehnologii de tratament tot mai complexe și costisitoare. Mutațiile intervenite în plan economic și social, în structura consumului populației se reflectă într-o îmbogățire permanentă a conținutului turismului balnear, într-o diversificare a formelor sale de manifestare. Ca urmare s-a creat o piață a turismului balnear din ce în ce mai competitivă cu sectoare distincte pe piață și cu o creștere a ofertei de produse turistice destinată să satisfacă piețe noi. Toate acestea au făcut ca poziția ocupată de turismul balnear în ansamblul turismului să devină din ce în ce mai importantă. La acestea se adaugă importantele efecte pe care le are turismul balnear atât în plan economic, cât mai ales în plan social. Dintre acestea se remarcă în mod deosebit economiile realizate în bugetul social datorită reducerii semnificative a cheltuielilor de spitalizare, a consumului de medicamente și a numărului total de zile de boală. Totodată, turismul balnear reprezintă o alternativă pentru a face față solicitărilor crescânde la care este supus organismul uman ca urmare a intensificării ritmului de urbanizare și deci a efectelor negative ale acestuia.
Pe viitor se prefigurează o creștere a importanței turismului balnear datorită tendințelor de manifestare în plan medical și anume trecerea de la medicina omului bolnav la medicina omului sănătos, accentuând astfel funcția profilactică a turismului balnear, a reconsiderării tratamentelor naturale, atât la nivelul specialiștilor cât și la nivelul populației, datorită interesului arătat de organisme cum ar fi U.E., datorită creșterii speranței de viață și a nevoii unor tratamente specifice vârstei a treia, precum și a pregătirii celorlalte categorii de populație pentru a atinge vârste înaintate.
Nivelul de dezvoltare a turismului balnear și locul ocupat de acesta în ansamblul turismului, la nivelul țărilor europene pot fi analizate prin prisma unor indicatori care ține cont de numărul de stațiuni balneare existente, de numărul de curanți, de durata medie a sejurului, de … .

Ajuns aici, Președintele C.D.I.N.T.T. a adormit cu hârtiile-n poală. Dimineața, a aflat de la televizor că Madona nici huiduită n-a plecat din România. Președintele C.D.I.N.T.T. a scris repede un document prin care desființa C.D.I.N.T.T., l-a depus la secretariatul Camerei Deputaților, după care și-a făcut vânt într-o direcție turistică necunoscută.

.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!