Pagina: 1
A nu mai putea trăi
: Personale 2002-08-08 (16598 afişări)
A ști că mori
: Personale 2004-02-21 (12228 afişări)
amurgul gândurilor - 1
: Personale 2004-03-01 (13068 afişări)
amurgul gândurilor - 2
: Personale 2004-03-01 (10879 afişări)
amurgul gândurilor - 3
: Personale 2004-03-01 (11095 afişări)
Aroganța rugăciunii
: fragment Personale 2005-03-02 (13045 afişări)
Caiete (1957-1965)
: fragmente Personale 2009-04-28 (12482 afişări)
Caiete (1966-1968)
: fragmente Personale 2009-04-28 (9650 afişări)
Caiete (1969-1972)
: fragmente Personale 2009-04-28 (9183 afişări)
Cât de departe sunt toate!
: Personale 2002-07-12 (9505 afişări)
gânduri
: Personale 2002-06-24 (9478 afişări)
Gânduri
: Personale 2006-03-30 (11280 afişări)
Îndreptar pătimaș
: Personale 2003-02-23 (8548 afişări)
Îndreptar pătimaș (2)
: Personale 2003-02-23 (7567 afişări)
Jurământ vieții
: Personale 2003-01-20 (7011 afişări)
Maxime și cugetări
: Personale 2009-09-04 (12172 afişări)
Maxime și cugetări(II)
: Personale 2009-12-20 (6678 afişări)
Monopolul suferinței
: Personale 2002-09-22 (6592 afişări)
Principiul satanic în suferință
: Personale 2002-09-28 (7404 afişări)
Renunțarea
: Personale 2002-09-28 (8275 afişări)
Schimbarea la față a României
: Capitolul II Personale 2004-03-01 (7281 afişări)
Schimbarea la față a României
: Capitolul III Personale 2004-03-01 (7659 afişări)
Schimbarea la față a României
: Capitolul IV Personale 2004-03-01 (6933 afişări)
Schimbarea la față a României
: Capitolul V Personale 2004-03-01 (7942 afişări)
Schimbarea la față a României
: Capitolul VI Personale 2004-03-01 (6797 afişări)
Scurtă confesiune
: Personale 2012-11-20 (5511 afişări)
syllogismes de l'amertume
: Personale 2006-07-19 (5803 afişări)
Pagina: 1 |
|
|
|
|
Biografie Emil Cioran
Emil Cioran (n. 8 aprilie 1911, Rășinari; d. 20 iunie 1995, Paris) a fost un filozof și scriitor român stabilit în Franța.
Emil Cioran s-a născut la Rășinari, județul Sibiu. Tatăl său, Emilian Cioran, a fost protopop ortodox și consilier al Mitropoliei din Sibiu. Mama sa, Elvira Cioran (n. Comaniciu), era originară din Veneția de Jos, comună situată în apropiere de Făgăraș. Tatăl Elvirei, Gheorghe Comaniciu, de profesie notar, fusese ridicat de autoritățile Austro-Ungare la rangul de baron. Astfel, pe linie maternă, Emil Cioran se trăgea dintr-o familie din nobilimea transilvană.
Prima lui carte apărută în 1934 în România, Pe culmile disperării, a fost distinsă cu Premiul Comisiei pentru premierea scriitorilor tineri needitați și premiul Tinerilor Scriitori Români. Succesiv au apărut: Cartea amăgirilor (1935), Schimbarea la față a României (1936), Lacrimi și Sfinți (1937). Cel de-al doilea volum, Schimbarea la față a României a fost autocenzurat în ediția a doua aparută la începutul anilor '90, autorul însuși eliminând numeroase pasaje considerate extremiste, "pretențioase și stupide".
Nevoia resimțită atunci de generația tânără a unei treziri spirituale pornită din exaltarea valorilor vitale, antiraționaliste, care din păcate a culminat într-un extremism de dreapta, a influențat viziunea tânărului Cioran. Deși nu a fost niciodată membru al Mișcării legionare, în perioada interbelică simpatizează cu ideile acesteia, fără a fi de acord cu metodele ei violente.[1] Plecat cu o bursă la Berlin în 1933, se declară într-un articol admirator al lui Hitler și justifică provocator Noaptea cuțitelor lungi. Va repudia apoi definitiv, cu furie și rușine, această viziune[2], ca pe o inadmisibilă rătăcire a tinereții, argumentând prin ea refuzul oricărei implicări a individului în istorie.
Reîntors în țară, ocupă vreme de un an (1936) postul de profesor de filozofie la Liceul "Andrei Șaguna" din Brașov. În 1937, pleacă la Paris cu o bursă a Institutului Francez din București, care i se va prelungi până în 1944. În 1940, începe să scrie Îndreptar pătimaș, ultima sa carte în limba română, limbă pe care a abandonat-o în favoarea francezei, a cărei variantă definitivă (rămasă inedită până în 1991) va fi încheiată în 1945, când se stabilește definitiv în Franța.
După moartea Simonei Boué, prietena de o viață a lui Emil Cioran, o serie de manuscrise ale acestuia (peste 30 de caiete) au fost găsite în apartamentul lor de o menajeră, care a încercat în 2005 scoaterea la licitație și valorificarea lor. Într-o primă etapă, o hotărâre a Curții de Apel din Paris a oprit comercializarea acestora. În urma judecării, Tribunalul din Paris decide în decembrie 2008 restituirea tuturor documentelor către persoana găsitoare, urmând ca aceasta să dispună de ele cum crede de cuviință. Printre manuscrise, în general versiuni ale unor lucrări deja aparute, se află și un jurnal inedit al lui Cioran, cuprinzând câțiva ani din perioada ulterioară lui 1972 (anul în care se opresc Caietele sale), document de un excepțional interes pentru editori și cititori, și probabil ultima scriere inedită a filozofului.
|