Eveniment:

Lansarea cartii "Il vad pe Dumnezeu si nu mor - Elegiile Estului salbatic" de Angela Furtuna






Lansarea celei mai recente cărți purtând semnătura Angelei Furtună, intitulata „Îl văd pe Dumnezeu și nu mor – Viețile mele nesfinte”, scoasa în decembrie 2005 la Editura Axa, Botoșani, a avut loc în cadrul celei de-a doua ediții a festivalului „Primăvara Poeților”, versiunea românească a celebrului festival francez „Le Printemps des Poètes”, care s-a desfășurat în România între 6 și 12 martie.



Organizatorii din România ai festivalului sunt Linda Maria Baros, Horia Gârbea, Dan Mircea Cipariu, Asociația Scriitorilor din București, Uniunea Scriitorilor din România și Institutul Cultural Francez, editurile Vinea și Polirom, precum și diferiți oameni de cultură, centre culturale, reviste literare și biblioteci din 24 orașe de pe teritoriul țării (București, Alexandria, Arad, Bacău, Bistrița, Brașov, Brăila, Caracal, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Oradea, Oravița, Pitești, Reghin, Roșiorii de Vede, Sibiu, Suceava, Târgu Mureș, Timișoara, Turnu Măgurele, Turnu Severin).



Lansarea propriu-zisă a cărții „Îl văd pe Dumnezeu și nu mor” a fost organizată în parteneriat cu Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera”, care a gazduit întâlnirea dintre public și autoare în Sala de Arte.



Prezentarea cărții a fost făcută de prof. Maria Tudose, de conf.dr. Sabina Fînaru de la Universitatea „Ștefan cel Mare” și de către poetul și de publicistul Șerban Axinte, asistent de cercetare științifică la Institutul de cercetare Filologică „Al. Philippide” – Filiala Iași a Academiei Române, secretar general de redacție al revistei Timpul și directorul pentru Iași al Festivalului „Le Printemps des Poètes.



Au fost prezenți numeroși universitari, oameni de cultură, profesori și studenți, iubitori de poezie și admiratori ai scriitoarei.



De la bun început, cartea se plasează sub semnul tragicului și al unui avertisment generos care pune poezia sub semnul urgenței morale:
„În secolul XX, Europa noastră civilizată a fost teatrul a cel puțin trei mari genociduri: cel armean, de la început, în ca¬re au murit peste 1. 500. 000 de oameni, holocaustul nazist, care a exterminat 6. 000. 000 de evrei dar și rromi și alte suflete nevinovate, precum și genocidul din gulagul sovietic totalitar și post-totalitar, extins peste țările estului și parțial ale centrului european, unde și-au aflat sfârșitul sau continuă să fie suprimați sute de milioane de oa¬meni. În cadrul tuturor acestor experimente asasine ale civilizației, femeile au fost neîncetat supuse unor presiuni discriminatorii și exterminatoare, datorate fie misoginismului dominant, chiar dacă atent cosmetizat, fie politicilor de eugeníe sau celor de euthanasie ac¬tivă ori pasivă.
Dedic această carte mai ales femeilor victime ale acestor veritabile maladii ale istoriei, dar mă gândesc mereu la toți cei ce și-au aflat moartea prin gheara ideologiilor alimentate de intoleranță și prin politicile totalitare, bazate pe dictatură și încălcarea libertăților omului. Victimele nu au avut de ales decât între moarte și sinucidere, căutându-l neîncetat pe Dumnezeu. Eu aleg viața, visând la o Europă mult mai umană. Nu mai vreau să fim complici, prin tăcere și indiferență, la nașterea unui viitor al morții. Poezia este arma de care dictatura se teme cel mai mult. Ea supraviețuiește oricărui ma¬sacru.
Astăzi, alte forme de intoleranță și extremism vin asupra noastră cu un val de violență și cruzime, tot prin portalul discriminării dar și prin complicitatea martorilor care își îngroapă amintirile sau care se tem să ia o atitudine. Eu spun : NU. De cine ne-am teme? În fond, nu existăm decât noi, aici, acum, în această clipă, construind civilizația europeană, ca parte însemnată dintr-o lume ce ar trebui să fie prietenoasă cu fiecare dintre noi.
Poezia nu este o manieră de a fugi de realitate, ci poate că una din căile regale prin care realitatea poate fi avertizată și anticipată”.



Recente traduceri publicate în limba franceză, ca și interesantele cronici publicate de Ioa Moldovan în revista Familia nr.1/ 2006 sau de Simona Grazzia -Dima în nr.8/ 2006 al României Literare au atras atenția asupra unei cărți de mare forță și care atacă un subiect încă nedezvoltat în literatura română: condiția femeii sub politicile eugenice ale dictaturii, precum și în cadrul unei societăți misogine prin tradiție.





***
Blog Angela Furtuna