agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2922 .



Caricaturile daneze
articol [ ]
...comentate de un prieten din Danemarca

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Noricã ]

2006-02-27  |     | 




Ca urmare a articolului "Caricatura buclucasa" scris de Hanna Segal, am cerut câteva lămuriri suplimentare unui prieten român stabilit în Copenhaga. Mi-a trimis mai întâi un e-mail scurt, pe care l-am postat în subsolul "Caricaturii buclucase".
Peste câteva zile, prietenul meu s-a ținut de cuvânt și a revenit cu amănunte grupate într-un articol, o primă parte a unui eseu în pregătire. Îl reproduc și pe acesta, sperând că cel puțin cei care au comentat articolul Hannei Segal vor fi interesați. Dacă acest lucru se adeverește, vor urma și celelalte părți ale eseului. Eventual sub nume propriu, prietenul meu danez nu s-a hotărât încă.



Background international

--- Demografico-economic

Dintre toate popoarele globului, cele din tårile islamice au actualmente cea mai puternicå crestere demograficå, fårå precedent chiar, in timp ce in toate celelalte tåri ale lumii rata cresterii e in scådere, chiar sub 2, care ar fi rata de reproducere stagnantå (doi adulti produc doi copii). Exceptie la cresterea din tårile musulmane a fåcut doar Kazahstanul, dar asta pt. cå in statistica lor intrå si marele numår de etnici rusi de la ei care au poropria lor ratå sub 2 si le stricå media.
In rest cresterea a fost cum spuneam - drasticå, de ex. in Egipt populatia s-a dublat din 1965 pånå in 1990, la fel in nordul Africii, s.a.m.d. Asta a fåcut så aparå un mare excedent de tineret, care prin definitie e vital, revendicativ, instabil. Adaugå la asta lipsa oricårei perspective de dezvoltare economicå, deci nu tu locuri de muncå, nu tu ocupatie, nu tu viitor. De aici o mare presiune si fierbere internå in tårile respective, dar si fatå de exterior, care nu numai cå produc o mare emigratie dar sunt exact stårile care preced prin definitie revolutia si råzboiul.
In prezent sunt circa 20 milioane de musulmani in Europa si 1,5 miliarde in total in lume. Aplicå la aceste cifre ratele de crestere a natalitåtii lor, si ai så te iei cu måinile de cap.
Datele mai vechi sunt din "Ciocnirea intre civilizatii" de S.Huntington, traduså si in romåneste.
Date mai noi se gåsesc in articolele lui Mark Steyn, si sunt cu adevårat cutremuråtoare. E vorba de lenta disparitie a populatiei de origine europeanå, impreunå cu valorile lor religioase crestine si culturale bineinteles) in timp ce populatiile musulmane cresc exploziv si se råspåndesc in toatå lumea impreunå cu valorile lor. Pot pune la dispozitia amatorilor 2 articole in englezå.

--- Religios-ideologic
In timp ce vestul crestin se secularizeazå cu indårjire, estul crestin recent devenit liber politic se apropie oarecum de religie. Dar marele fenomen al accentuårii religioase se petrece in toate tårile islamice. Populatia lor se fanatizeazå din ce in ce mai mult si are tot mai clar in constiintå ideea de extindere prin orice mijloace pe tot globul, ca så salveze omenirea.
Aici in Dk de ex. lumea e tot mai indiferentå si stråinå fatå de ce spune religia, sunt multe biserici crestine aproape mereu goale in micile localitåti, in rest destul de putin frecventate. In contrast cu lumea islamicå unde cårticica lui Mahomed si råspåndirea ei devine aproape singura preocupare si parcå singurul sens al vietii. In Asia Centralå de ex. in numai 4 ani (din 1989 pånå in 1993) numårul moscheilor a crescut de la 160 la 10.000, iar numårul madrasurilor (centrelor scolare exclusiv islamice) a crescut de la 1 la 10, finantate de Pakistan si Arabia Sauditå in principal. (Datele sunt mai vechi, din 1996, tot din Huntington, dar de atunci au crescut exploziv)
Crestinismul si alte religii se bazeazå pe aprofundarea studiului si intelegerea in adåncime. Scolile islamice - dimpotrivå -se bazeazå pe invåtarea pedinafarå si studierea timp de ani intregi doar a pronuntårii si recitårii versetelor.
Crestinismul e iertarea si iubirea pånå si a dusmanilor, islamismnul e iertarea, låudarea si råsplåtirea uciderii celor de altå credintå.
In afarå de asta, islamul are mari probleme interne: cu unele guverne "prea pro-vestice", sau intre siiti si suniti, care se omoarå mereu intre ei. Crestinismul a avut si el astfel de probleme intre ramurile lui, dar ultimele råmåsite le vedem azi din fericire stingåndu-se in Irlanda de Nord. Islamul a apårut dupå anul 600, deci e o religie mai tånårå si mai instabilå, isi cautå incå formele, sau dupå cum s-a mai afirmat se aflå incå intr-un fel de Ev Mediu.
Crestinismul s-a nåscut ca religie a såracilor, a minoritarilor, a marginalilor si are ca valoare fundamentalå umilinta. El a cucerit "centrul" prin persuasiune si orientare spiritualå, cu multe sacrificii de sine. Perioadele de violentå (necrestinå ca fond) fatå de indigenii Noii Lumi sau mai tårziu fatå de indigeni africani sau australieni - sunt clar abateri de la doctrina crestinå si råmån pete de nesters, complexante pentru orice crestin. Intoarcerea la esenta sa primordialå e singura solutie de supravietuire a crestinismului. Va trebui oare pentru asta så redevinå mai intåi din nou o religie marginalå si persecutatå???
Islamul e o religie a puterii, a "centrului", e un sistem politic absolut, care inghite marginile si desfiinteazå pe oricine e "altfel". S-a nåscut de la inceput råzboinicå, esenta sa e pragmaticå, la fel ca si paradisul uimitor de "lumesc" pe care il promite. Supravietuirea lui tine de exercitarea fortei. Valorile pacifiste, de iubire, respect, ajutorare,etc.. din islam sunt toate luate din crestinism, impreunå cu Iisus-om, ca simplu profet inså. Mahomed e mult mai important, Mahomed cel råzboinic si cu 12 neveste dominå peste tot restul. Desi se afirmå tot timpul cå a fost doar om, e venerat ca un zeu. Crestinii afirmå mereu cå Iisus e de naturå divinå, dar e tratat din ce in ce mai mult ca un simplu om.
Crestinismul a fost in istoria Europei mereu obligat så nu se amestece in deciziile statale, despårtirea bisericii de stat ajungånd o obsesie principalå mai ales in vremurile moderne. "Så nu ne invete biserica ce avem de fåcut" e deviza democratiilor europene vestice, dupå cum a fost si a totalitarismelor europene estice. Ateismul atacå crestinismul pe toate fronturile.
Islamul nu admite fi altceva decåt religie de stat, el face toate regulile acolo unde existå. Mai intåi ilegal si subversiv, iar dupå cucerirea puterii perfect legal, prin instaurarea shariei. Tårile islamice in care incå nu conduc sefii religiosi, ci guverne seculare sau familii regale, sunt actualmente in mare fierbere revolutionarå. Iar din musulmanii aflati actualmente in Europa, foarte multi s-au organizat si si-au propus pe fatzå ca scop instaurarea in viitor a shariei (sistemul de legi coranic).
Din påcate locul råmas liber in Europa (vesticå mai ales) prin impingerea mereu in afarå si spre margini a crestinismului, face posibilå (dacå nu chiar invitå fårå voie) islamul. Vidul atrage. Iar vidul se prefigureazå a fi de douå feluri: demografic si religios.

--- Politic
Cea mai mare spaimå a islamului este contaminarea cu valorile vestice: obsesia consumului, imoralitatea, emanciparea femeii, libertatea sexualå, alcoolul, etc...pe care din påcate nu le putem nega, sunt reale prin pårtile noastre.
Civilizatia apuseană care s-a tot intins in lume de mai multå vreme (mai intåi cu colonialismul, acum economic si din ambitia de a democratiza toate tårile dupå propriul såu model) aduce bineinteles cu sine peste tot valorile sale, producånd socuri si seisme in culturile de alt tip.
De fapt ambele feluri de civilizatie vor så cucereascå planeta, fiecare fiind convinså cå valorile ei sunt cele bune, si vrånd så le råspåndeascå cu orice pret.
Ironia este cå impunånd sistemul democratic in tårile arabe, vestul a ajutat de fapt venirea la putere (absolut democratic) a celor mai islamiste partide, cel mai recent exemplu fiind Palestina, unde a fost aleaså la conducere miscarea Hamas, aflatå pe lista organizatiilor teroriste. Nu e singurul exemplu de felul cum vestul isi sapå propria groapå.
O altå ironie este cå libertatea religioaså absolutå din democratiile europene a fåcut loc si acestei religii speciale care are ca scop declarat desfiintarea democratiei si a celorlalte religii,våzute doar ca forme de ne-credintå. Cum poate sfårsi toleranta care tolereazå intolerantza?

--- Complexele si politzele de plåtit
Cel mai vechi complex islamic, peste care nu cred cå vor trece vreodatå, este de la stråmosul comun Avraam, care neputånd incå avea copii cu Sara, isi ia de sotie si pe roaba lor, cu care il are pe Ismael, stråmosul arabilor. Mai tårziu se intåmplå minunea cu Sara la båtrånete care il naste pe Iacob, stråmosul evreilor. Avraam il tine pe Iacob ca fiu adevårat si legitim, iar pe Ismael si pe mama sa ii indepårteazå, dupå care Biblia nu mai spune nimic de ei.
Islamicii afirmå (evident recuperator) cå dimpotrivå, Ismael e cel important, si chiar cå el a fost acela pe care Avraam era gata så-l sacrifice pe altar ca jertfå aduså Domnului, si Dumnezeu l-a scåpat (noi cunoastem istorioara din Biblie ca fiind clar despre Iacob).

Amintirea cruciadelor crestine impotriva musulmanilor ce cuceriserå Ierusalimul si regiunile biblice.

Izgonirea musulmanilor din Spania dupå 800 de ani de ståpånire maurå.

Colonialismul care a adus si impårtirea Arabiei pe tåri, fåcutå cam arbitrar de cåtre englezi, le-a stricat ordinea si organizarea lor zonalå de tip tribal si unitatea islamicå de dinainte in lipsa oricåror granite.

Existenta statului Israel, facilitatå si mentinutå cu ajutor crestin, in teritorii ocupate de cåtre palestinieni de multå vreme, urmare a råspåndirii evreilor prin lume de dupå distrugerea din anul 72 ("filistinii" din vremea lui Iisus, in majoritate islamizati cu timpul).
Singurul succes stabil al islamului in lupta contra vestului crestin a fost ocuparea definitivå de cåtre turci a intregului Imperiu Bizantin si punerea piciorului in usa Europei. Ii va urma probabil admiterea in Uniunea Europeanå (o mare victorie politicå si...geograficå!, pe care eu personal o deplång).
Existå desigur si succesul economic al uriaselor surse de petrol in multe tåri islamice, fårå de care ar fi fost vai de ele.
Succesul cultural, stiintific si artistic al islamului din mileniul trecut råmåne deocamdatå complect estompat de ceea ce vedem azi.

Faptele la zi cu caricaturile

In Danemarca urma så aparå o cårticicå pentru copii, la care pentru ilustratii cu Mahomed nu s-a gåsit nici un desenator, cei solicitati au spus cå nu se bagå. Un ziar a lansat atunci un apel de genul "chiar nu se gåseste nimeni så facå niste desene, acolo, cånd nu e nici o lege care så le interzicå?" S-au gåsit amatori , s-au publicat in ziar 12 desene, atåta doar cå erau desene satirice. Islamul interzice orice reprezentare de imagine a profetului, dar dacå astea mai sunt si satirice...
Danezii de felul lor nu-si pun nici o limitå, cam in nimic, si nici nu prea pot intelege cum altii sunt incorsetati in tot felul de interdictii. Douå extreme s-au trezit deodatå fatå in fatå.
Ca popor, danezii sunt niste copii nevinovati, cumsecade, deschisi si foarte, foarte, foarte liberi. Atåt de liberi incåt ai zice cå nu mai au nimic sfånt, dar comportamentul lor f. nobil iti aduce mereu aminte cå au totusi ceva sfånt, f. adånc inrådåcinat si solid, prin educatia severå protestantå.
Fårå pic de råutate iau orice in båscålie, in primul rånd pe ei insisi.
Multora le e aproape imposibil så inteleagå cu ce s-a gresit in imprejurårile actuale. Sunt consternati de reactii. Altii isi dau seama cå existå totusi niste diferente culturale de care ar trebui så se tinå seama, dar nu sunt practic pregåtiti så le facå fatzå.
Personal, tocmai in anii åstia nu as fi publicat acele desene, nu le våd rostul, si din principiu nu m-as atinge de zeii altora. (E o bunå traditie de pe vremea romanilor; ei pe unde ajungeau cu cuceririle, recunosteau si respectau zeii oricui). Dar eu nu sunt danez, ei gåndesc altfel.
Acum dupå ce s-au våzut consecintele, cam jumåtate din danezi spun cå era mai bine så nu se fi publicat, iar cealalta jumåtate se agatå de (si apårå altå "zeitate" sub forma de) libertatea nelimitatå a cuvåntului.
Dacå stai så te gåndesti, aceleasi desene publicate acum 20-30 de ani n-ar fi avut nici o urmare, aici e de fapt toatå problema.

Dupå publicare, cånd convoiul de 11 masini diplomatice cu ambasadorii tårilor musulmane au pornit spre ministrul danez de stat, eu in locul lui i-as fi primit, as fi båut o cafea cu ei, i-as fi aprobat in simtåmintele lor, si le-as fi explicat f. prietenos dar clar cå sub nici o formå legile tårii nu-mi permit så chem cumva la ordine un ziar sau un ziarist, necum så-l mai si inchid. Dar primul ministru danez (pe care eu il simpatizez de altfel) a refuzat så tinå o astfel de intålnire, tocmai din cauza continutului cererii (pretentiei) trimise in prealabil in scris de cåtre ambasadori. S-a remarcat de cåtre sustinåtorii ministrului de stat cå ar fi fost cazul ca acei ambasadori så fi stiut cåte ceva despre legile si procedurile din tara in care isi fac de cåtiva ani serviciul.
Ambasadorii s-au ofensat f. tare si au raportat supårati la guvernele lor, care in si mai mare måsurå decåt ei nu aveau habar de cum sunt si cum merg lucrurile pe aici prin vestul democratic. Totul a fost luat exclusiv in lumina islamului, nici un alt factor nu mai conta. Totusi focul nu s-a aprins atunci, chiar dacå un ziar egiptean a publicat desenele.
In prezent ambasadoarea Egiptului, care a fåcut cea mai mare tevaturå e retraså din functie, ceea ce inseamnå cå se recunoaste cå a fåcut unele greseli.
As comenta si atitudinea ziarului dupå ce s-a aprins "incendiul": dacå e vorba -cum se vehiculeazå asa de mult pe aici- de "libertatea cuvåntului sub asumarea responsabilitåtii" ("ytringsfrihed under ansvar"), era cazul så iaså in fatzå ziaristul respectiv (seful cultural al ziarului) si så preia cazul, nu så lase ca totul så planeze asupra unui popor intreg si a guvernului. Cånd s-a våzut cå lucrurile iau amploare si se råsfrång asupra unei tåri intregi, ce mare lucru era dacå redactorul apårea pe toate posturile si zicea "Pardon, eu sunt singurul fåptas"? dupå care urma desigur så se punå la adåpost o vreme. Acum e in situatia cå e vånat de premiul de 1.mil.dolari care s-a pus pe capul lui, deci oricum e un om terminat.
Imamii cei mai inråiti din Dk si organizatiile islamice extremiste (perfect legale de altfel) au asteptat scånteia ca så dea fuga la toate posturile tv arabe posibile (locale si pe satelit) cu pâra si cu agitatia.
Nu numai cå au inflorit totul, dar au aråtat pe toate posturile arabe si alte desene (ex. celebra imagine cu bårbosul cu mascå de porc, care a inebunit lumea musulmanå , si care nu il reprezenta nicidecum pe Mohamed caricaturizat, ci pe un francez oarecare la o sårbåtoare a tåierii porcilor, imaginea luatå dintr-un ziar francez).
Pe långå desene au mai pus mult de la ei, de ex. cå guvernul danez pregåteste in secret o editie ciuntitå a Coranului, cå pentru ziua de...la ora... danezii au organizat arderea Coranului in piata centralå din capitalå... Astea au apårut pe posturile arabe de tv. prin satelit, si pe toate telefoanele mobile din lumea arabå ca SMSuri.
Dezmintirea lor (in caz cå s-a fåcut) nu a mai urmat aceleasi cåi, bineinteles. In conditiile astea inteleg masa de manevrå care a umplut stråzile, urlå, si arde la steaguri si ambasade. Orice creier spålat ar face la fel, mai ales cånd oricum totul deja fierbe pe acolo pe la ei.
Aici mi se pare a fi punctul cel mai vulnerabil al Europei vestice de azi, ea e monitorizatå si puså sub lupå, si la orice reactie a ei este acuzatå rasism si de islamofobie - ca si cånd s-ar intelege de la sine cå ar trebui så accepte un numår nelimitat de noi veniti musulmani (ceea ce cam face) si de valori islamice (ceea ce nu prea face incå)
Un punct vulnerabil al islamului este cå nevrånd så se recunoascå in actele de terorism international sau in caricaturile ce amintesc de acest terorism, reactioneazå exclusiv terorist.
Un altul este cå pårtile pozitive din religia islamicå si persoanele de bunå credintå nu se fac deloc våzute, låsånd impresia din ce in ce mai generalå cå nu existå.
Extremistii respectivi care au cålåtorit in lumea arabå in scop propagandistic contra Danemarcei, s-au intors de mult acaså, sunt bine-merci, vedete la radio si tv, toatå lumea ii intervieweazå politicos si civilizat, unul din ei a apårut chiar intr-un show politico-umoristic. Ceea ce imi aduce aminte de o exclamatie des repetatå a unui romån aflat in vest de vreo 30 de ani : "Ah, bine e in occident!".
Cineva a remarcat cu un ton care m-a pus pe gånduri cå peste incå niste ani o så intrebåm: "Pentru cine?"
Oricum nu e deloc plictisitor sau monoton intr-o lume multi-culturalå, multi-etnicå si multi-religioaså. Stånga politicå de aici si-a dorit o astfel de lume si si-a fåcut din asta un obiectiv politic acum vreo 25-30 de ani. Nu stiu de ce. Cred cå nici ei nu stiu. Dar e f. clar cå habar nu aveau cå se vor ivi probleme culturale atåt de grave, chestia e cå nu o recunosc nici acum.
Iar cel mai grav este cå problemele culturale devin inevitabil politice.


.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!