poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 3410 .



Publicistica între oglinzi paralele( Gheorghe Săsărman, Între oglinzi paralele, Publicistică 1998- 2009)
articol [ Carte ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [iristoamna ]

2010-04-19  |     | 



Gheorghe Săsărman s- a născut la 9 aprilie 1941, în București, studiile primare și liceale le urmează la Cluj, între anii 1948 și 1959. În anul 1965 este absolvent al institutului de Arhitectură Ion Mincu din București, iar în anul 1978 devine doctor în teoria arhitecturii, până în anul 1982 are o activitate curentă de gazetar, la ziarele ,,Scânteia” și revista ,,Contemporanul”, este constrâns să renunțe la ea de către regimul comunist, datorită fratelui său care rămăsese în Germania, din anul 1983 se stabilește în Germania la Munchen.
După anul 1989 și, implicit, după căderea sistemului comunist, publică, la prestigioase reviste din țară și din străinătate texte pe care le reunește în anul 2009 în volumul ,,Între Oglinzi paralele”, publicistică( 1998- 2009), Editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca 2009. Cartea care reunește activitatea publicistică a lui Gheorghe Săsărman are 463 de pagini și este împărțită în șapte capitole: 1. Dilemele scriitorului pribeag, 2. Artă și spiritualitate, 3. Buclucașul dor de ducă, 4. Imaginea României, 5. Un paradis pe datorie, 6. Ipostaze ale democrației, 7. Fascinația enigmelor.
În primul capitol, ,,Dilemele scriitorului pribeag” chiar la început, este un articol care dă și titlul cărții, apărut în anul 1998 în revista clujeană Tribuna, aici autorul este ,mai mult decât reflexiv, rătăcind, practic, nu între oglinzi, ci între limba în care s- a născut și limba țării de adopție, totodată, el rătăcește între reflecțiile oglinzilor, dar oglinzile deformează iar: ,, Neputința de a- ți articula revolta în fața acestei măsluiri te umple de obidă și te condamnă la o resemnare dureroasă, vecină cu complicitatea.” Profunzimea lucrurilor simple devine aproape de fiecare dată devastator de clară și adevărată.
Gheorghe Săsărman rămâne la fel de profund și în interviul pe care il acordă lui Cornel Robu în anul 1999 pentru revista Tribuna și unde surprinde aproape plastic întreaga sa evoluție de la traseul fizic pe care la parcurs până la cel intelectual și sentimental. Din acest interviu reiese printre altele felul în care gheorghe săsărman a reușit să se reinventeze în momentul în care a trebuit să părăsească România în 1983,, Am învățat limba germană și o nouă meserie, cea de informatician- lucru nu tocmai ușor, la 43 de ani- meserie cu care îmi câștig de atunci pâinea. Nu cred că pot afirma că am înflorit a doua oară, dar nici nu m- am ofilit de tot. Le- am oferit copiilor mei, născuți în București, perspectiva unei existențe normale, într- o țară pe care ei o consideră nu fără îndreptățire( soția mea este de naționalitate germană), a fi patria lor.”
Radiografia litreraturii contemporane pe care Gheorghe Săsărman o face în comunicarea de la a treia Întâlnire a scriitorilor români din întreaga lume de la Neptun în iunie 1999, și pe care o publică mai apoi în revistele: ,,Tribuna”, ,,Contrafort” și ,,Observator”, iar, mai apoi, în cartea despre care vorbim, este mai mult decât reală, este și o viziune a ce avea să se întâmple în anii care au trecut din 1999 și până astăzi.
În primul capitol al cărții mai apar câteva interviuri, unul acordat lui Radu Bărbulescu pentru revista ,,Tomis”, în anul 2001, un interviu în care interlocutorul încearcă să traseze liniile evoluției literare a lui Gheorhge Săsărman, atât înainte de plecarea din țară, cât și după căderea regimului comunist. Tot în acest capitol se află un eseu apărut în revista ,,Steaua“ care dă și titlul său, Dilemele scriitorului pribeag. Este, cu siguranță, un text cu o încărcătura aproape de spovedanie, în care autorul ba se justifică, ba se condamnă. Textul capătă o încărcătură și mai puternică atunci când vine vorba de limba în care trebuie să scri: ,, Așadar, scrii în limba maternă. Carevasăzică, românește. Dar cum mai arată româneasca ta? Mai ține ea pasul cu limba vie, care se vorbește la București sau la Iași, la Cluj sau la Craiova ?” Încărcătura devine și mai puternică atunci când apare și întrebarea: ,,tu pentru cine scrii?” ,, În definitiv, tu pentru cine scrii tu? “ Lucrul cel mai dureros este contactul cu ce se întâmplă în țara ta cu privire la scris, motivația de a scrie a lui Gheorghe Săsărman este aceea a nevoii absolute pentru acest lucru care nu ține cont de nicio rațiune.
Capitolul doi al cărții se întinde pe 90 de pagini, cuprinde mai multe cronici de artă ale expozițiilor din galeriile din Munchen care, cu siguranță, servesc pentru o perspectivă foarte clară, prin ochii lui Gheorghe Săsărman cu privire la tot ce se întâmpla în galeriile din Munchen. Există, în acest capitol, câteva cronici de arhitectură cum ar fi ,,O nouă pinacotecă la Munchen”, în care se vorbește despre inaugurarea Pinacotecii Artei Moderne, un muzeu de talia Muzeului Artei Moderne de la Paris, dedicat artei secolelor 20 și 21. Este de remarcat cum autorul vede arta contemporană și evoluția acesteia și din prisma celor care o fac, prin felul cum descrie o expoziție a lui Florin Susmayr ,,În poezia tristă a cotidianului”.
De remarcat este și Capodopere ale picturii franceze în colecțiile germane, de unde poate fi făcută foarte ușor o radiografie a picturilor franceze de secole XVII și XVIII care se află în Germania. Acest capitol se încheie cu Artă și spirutualitate, un articol despre o expoziție, intitulată Urme ale spiritualității, inaugurată la Casa Artei din Munchen.
În capitolul trei, Buclucașul dor de ducă, autorul inserează mai mult file dintr- un jurnal de călătorii în diverse locuri din lume: Italia, Grecia, Turcia, Slovacia, Germania, pe care le- a publicat începând cu anul 2000, până în anul 2007 în revista Dorul. Fiecare dintre aceste relatări, pe lângă încărcătura lor istorică, este o combinație între jurnal de călătorie și un roman scris la persoana întâi, povestirile au capacitatea de a captiva cititorul, de a-l atrage, subliniind foarte clar calitățile autorului de prozator redutabil.
Capitolul patru al acestei cărți este intitulat sugestiv ,,Imaginea României”, aici se poate descoperi un altfel de Gheorghe Săsărman, un jurnalist plin de substanță căutând mai cu seamă în toate articolele mai mult soluții și puncte puternice ale României, decât lamentări continue cu privire la situația României fără ieșire, așa cum subliniază în primul articol, Dezbinarea, boala infantizării românismului, în momentul în care vorbește despre temele presei românești. În Trei ciobănei, Gheorghe Săsărman aduce aminte de o remarcă a Doinei Uricaru, la Întâlnirea scriitorilor de pretutindeni, care caracteriza starea de grație a nației ca ,, oscilând între complex și superbie”. Este excepțională și interpretarea pe care o face baladei Miorița din prisma interpretării ei de către români. Este de luat în seamă și articolul Guvern minoritar, o nouă coaliție, sau alegeri anticipate? în care autorul vorbește despre criza politică din România dinaintea intrării în Uniunea Europenă, concluzia este una extraordinară cu privire la drumul pe care țara ar trebui să îl urmeze: ,,vă amintiți ce anume face eroul unui cunoscut basm, ajuns la o răscruce și confruntat cu trei prevestiri dramatice- de o vei lua la stânga va pieri calul, de o vei lua la dreapta va pieri călărețul, iar de vei merge înainte vor piei și cal, și călăreț? Ei bine, el merge totuși înainte, înfruntând destinul, și dezminte astfel profeția cea mai neagră..”

Capitolul cinci se intitulează, Un paradis pe datorie, conține texte pe aceeași temă cu cele din capitolul anterior, doar că ele fac referire la situația Germaniei, chiar dacă implică sporadic și România, și chiar dacă o mare parte din articole sunt publicate în România Liberă. Articolele trezesc un interes aparte, mai ales că unele dintre ele fac referire la evenimente istorice de interes larg, ,,Un veac al izgonirii de la vetre.”
Capitolul șase al cărții se numește Ipostaze ale democrației, din articolele prezente în acest capitol mi s- au părut remarcabile:Cui i- e frică de Uniunea Europeană, Revoluția ratată, Naționalismul sau cine seamănă vânt sau Dilemele Democrației, fiecare înparte este extrem de atractiv, tocmai pentru că își depășește întotdeauna sfera în care este început. Astfel, acest capitol devine unul dintre cele mai captivante din cărte, autorul atrăgând cititorul în măsura în care este capabil în permanență să inoveze pe fiecare temă abordată.
Ultimul capitol al cărții ,,Fascinația enigmelor”, are ca punct central religia, majoritatea dintre articole având ca subiect religia, subliniind totodată importanța ei în evoluția omenirii:,, Religiozitatea pare să țină de adâncurile insondabile ale psihicului uman, iar tumultul reîntrupării ei în forme tradiționale, după eșecul lamentabil al experimentului comunist, vorbește de la sine.” (citat din articolul Cea mai bună dintre religii).
Este de remarcat și Porunca a cincea, în care se vorbește despre război și despre semnificația celei de a cincea porunci să nu ucizi, explicațiile găsite în corelarea poruncii cu războiul și cei care ucid pentru că vor sau poate pentru că sunt nevoiți, sunt cel puțin de luat în seamă.
Publicistica lui Gheorghe Săsărman din cartea ,, Între oglizi paralele” este pentru cititor provocarea de a înțelege, atât lucrurile cu care îi este imposibil să se mai întâlnească( perioada dictaturii comuniste), cât și lucruri ale prezentului. Cartea are capacitatea de a te face să o citești tocmai pentru că trece peste foarte multe teme și, mai ales, pentru că Gheorhe Săsărman are vocația necesară scrisului.

.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!