| = tăcere scrisă cu litere... | Maria Prochipiuc [02.Dec.04 11:08] |
| am să visez că îți sărut tăcerea poate fi așa cum stăm îmbrățișați sinonim liniștii care ne desenează pe inimă pe aceeași inimă fibre de frunză în bătaia vântului și știi noaptea asta poate că nu se va termina niciodată poate că sărutul pe care îl împărtășim ca o minune ne va transplanta cu tot cu rădăcini într-un mâine care va fi azi pentru încă de șapte ori câte șapte lumi și planete și universuri tăcute visate E oare gândul care îmi poate aparține? E doar liniștea dinaintea tăcerii, care lasă un semn, tot în tăcere și...cine știe se poate merge mai departe? | |
| = superb | dana stanescu [02.Dec.04 16:32] |
| Mihai, de mult nu ai mai scris ceva atat de frumos, si sincer e unul din textele care merita pe deplin o steluta..ma intorc sa citesc inca o data... felicitari ..obiective | |