| = foto | nichita victoria [02.Oct.05 19:05] |
| cred c-ar merge bine si o poza cu dumnealui, ce zici? iti trimit pe mail | |
| = Angel of mercy | Ghinea Nouras Cristian [09.Nov.04 17:21] |
| Ar fi minunat, Eugenia, eu am ceva, dar foarte slab calitativ. Pozele din timpul interviului au ieșit sub nivel, ar mai rămâne doar varianta cu captura video, pentru care nu prea am timp. Îți rămân dator - uitasem că există un înger bun pe site. | |
| + de citit | Cristiana Miu [09.Nov.04 18:44] |
| Apar din ce in ce mai rar interviuri cu oameni pentru care cartea e si religie si vucatie si arta. De aceea, ma bucur sa citesc acest amplu material semnat de Cristian Ghinea in care ni se arata o personalitate (despre care recunosc ca nu stiam nimic) interesanta si complexa. E un om care si-a facut din litera crez si din placerea celuilalt de a citi scop in viata. Intrebari rare, mult spatiu pentru intervievat sa se simta in largul lui si sa se destainuie. Desigur, mana de profesionist. Nu veti gasi aici dezvaluiri spectaculoase, dar far indoiala veti gasi o lectura valoroasa. | |
| = promovare meritata | Radu Herinean [09.Nov.04 19:32] |
| salut si eu acest nou articol semnat Noru, si in semn de apreciere si pentru a inlesni acest efort, ti-am acordat nivelul 150, care iti permite sa adaugi din start o poza (doar format .JPG) impreuna cu articolele pe care le inscrii in site. poza nu va aparea imediat, insa ea va fi inserata si asociata automat cu articolul. desigur, pe masura ce avansam in lista de articole, fiecare maerial va prinde pentru cateva zile si prima pagina de la www.agonia.ro iti multumesc mult pentru contributii si sper sa continui aceasta initiativa care aduce un plus-valoare paginilor noastre. | |
| = Intr-adevar | Daniel Dinescu [10.Nov.04 01:16] |
| Da, felicitari pentru articol, este foarte bine realizat si ne este foarte folositor. Cu respect, daniel | |
| = se mai citește | Ion Diviza [10.Nov.04 08:58] |
| Se mai citește și azi. Dovada: am citit (și) eu. :) Un articol interesant și util pentru toți. Felicitări autorului și, bineînțeles, protagonistului. | |
| = The Dark Side of the Moon | Ghinea Nouras Cristian [10.Nov.04 13:27] |
| Cristiana, simțului tău fin de obsevație nu a putut să-i scape lipsa unor dezvăluiri de senzație din interviu. Ai perfectă dreptate. Ele au existat însă, dar au rămas "off the record": omul nostru a fost în tinerețe un dansator desăvârșit, de la vals la rock and roll; a jucat teatru în trupa studențească a lui Gh. Leahu; a urcat pe mai toate vârfurile importante din România; pe soția lui, Rodica Regep Banciu, a cunoscut-o în facultate, în 1971, a invitat-o la o excursie la Poiana Mărului, unde... a scăpat-o într-o cascadă de 12 m, de unde a recuperat-o fără rană, dar cu pasiunea pentru munte dobândită; după accidentul de care vorbeam, a stat în comă, apoi a fost operat - urmările acestei intervenții dificile la abdomen și esofag le suferă din plin și azi; printre prezicerile amintite se numără destrămarea URSS și căderea guvernului Roman. Din păcate, acestea au fost doar destăinuiri după interviu din partea unui om afabil, fermecător, extrem de direct și de simplu. Mi-ar place să-l mai am ca interlocutor. Îți mulțumesc pentru aprecieri și te rog să mai treci pe la mine. | |
| = O stea pentru Agonia.,ro | Ghinea Nouras Cristian [10.Nov.04 14:16] |
| Radu, de azi de dimineață mă tot gândesc să-ți răspund într-un fel cât de cât inteligent la marea surpriză pe care mi-ai făcut-o, și nu-mi vine în minte decât aceeași repetiție mecanică: "mulțumesc, mulțumesc, mulțumesc"... Însă, din câte mi-am dat dat seama, aici s-ar încadra perfect deviza ta - "mai lasați-mă cu prostiile" (dacă țin minte bine), așa că mă voi concentra pe partea cu articolele, care se bucură de aprecierea ta și a colegilor. Profit și de faptul că noul meu proiect de proză, început cu aplomb pe site, a cam intrat în faza... marilor îndoieli (îl urnim noi, mai încolo). Oricum, nivelul pe care mi l-ai acordat este, fără exagerare, de-a dreptul onorant și asta ți-o spun după ce am citit, luni la rândul, creații ale membrilor cotați în jurul acestei cifre. Nu știu dacă ți-au mai spus-o și alții, mă bucur că aici, pe Agonia, un ins din Lugoj, onest de felul lui, nu este obligat să sufere "complexul" provinciei, ci este chiar încurajat. Comunitățile Agonia și secțiunea "Regional" sunt, și ele, niște idei minunate. Nu tu trebuie să ne mulțumești nouă, ci toți cei care au posibilitaea de a se exprima pe site trebuie să-ți fie recunoscători pentru ceea ce ai clădit împreuna cu echipa de editori, cu un efort pe care unii, din păcate, sunt incapabili să-l înțeleagă. Așadar, dacă tot am posibilitatea, acord prima și cea mai mare stea, din inimă, pentru Agonia.ro! | |
| = Aer proaspăt | Ghinea Nouras Cristian [10.Nov.04 14:34] |
| Aer proaspăt de la Brașov, bucuros de oaspeți, mai ales că este o vizită în premieră. Mai treci pe la mine, chiar și fără buchetul de politețuri cu care m-ai copleșit azi. | |
| = Un adevăr des ignorat... | Ghinea Nouras Cristian [02.Oct.05 19:06] |
| Așa cum îi spuneam și lui Daniel, vă rămân recunoscător pentru vizita în premieră și pentru aprecierile care se cuvin în primul rând interlocutorului, ale cărui replici au fost garanția unui interviu reușit. Fără falsă modestie, acesta este un adevăr prea des ignorat de breasla cam narcisistă a "presarilor". De multe ori, când se dă legătura la știri, speakerul de serviciu ne anunță ritos: "Dăm legătura lui X, care știe mai multe..." Să nu-i credeți. Uneori, atoateștiutorul din teren habar n-are de nimic. Nici măcar de locul unde se află (exemplu recent: Jiul a fost confundat cu Oltul... și atunci ne mirăm că Teheranul a ajuns la "news" capitala Arabiei Saudite). La fel și cu interviul - degeaba tehnica jurnalistică, arta "savantă" a întrebărilor, dacă nu ai un interlocutor valoros. | |
| + cu apreciere | Virgil Titarenco [10.Nov.04 18:23] |
| Da, un articol în care chiar dacă nu apar relatări senzaționale (oare cui ar folosi așa ceva?) prezintă un personaj inedit și o fațetă inedită a realității. Părerea mea este (fără a da sfaturi maestrului Noru) că întrabările puteau fi mai succinte și mai obiectuale, și poate ceva mai distincte. Senzația care ți-o oferă (desigur plăcută) este de "pahar de vorbă" mai degrabă decît de interviu. Dar este și acesta un stil, poate în mod specific românesc. Textul însă este plăcut scris și are darul acesta, pe care eu îl admir foarte mult, de a nu mă plictisi. Nu multe lecturi trec astăzi de rubiconul acesta. Asta apropo de cît de puțin se citește astăzi. Poate ar trebui să ne întrebăm și cît de puțin se scrie astăzi cu adevărat bine. Cu apreciere, | |
| = precizare | Cristiana Miu [10.Nov.04 19:52] |
| Revin cu o precizare. Probabil ca m-am exprimat gresit sau neclar pentru ca vad ca atat Noru cat si Virgil au observat in comentariul meu referirea la senzational. Tocmai asta spuneam: e un interviu in care lipseste acel senzational ieftin, de parada, este un interviu cu un om obisnuit, pe o tema actuala si interesanta, care nu are scopul de a soca, mai degraba de a invata. Si e una din clitatile incontestabile ale textului. | |
| = Slow down | Ghinea Nouras Cristian [11.Nov.04 09:25] |
| Virgil, ca și Cristiana, ai punctat foarte bine cu o remarcă fină. Poate că aici este vorba de subconștient. După mai bine de 12 ani de presă, simt efectiv de nevoia de un alt ritm, de... slow-down, de a construi ceva, de a înceta cu alergătura, cu împrăștierea. Nu numai interlocutorul a fost dispus la confesiuni, ci și eu am pierdut noțiunea timpului și, dacă n-ar fi urmat o dublă lansare de carte (a volumelor de eseuri), poate că n-am mai fi terminat de vorbit. O fi și vârsta, o fi și o voce interioară care îmi poruncește să trec la alt registru, să nu mă mai risipesc. | |
| = Ai perfectă dreptate | Ghinea Nouras Cristian [11.Nov.04 09:40] |
| Cristiana, te-am înțeles foarte bine de prima dată și ai perfectă dreptate. Nota generală a fost chiar asta... cât despre accident, comă și experiența mistică ce a urmat, oamenii care chiar au trecut prin așa ceva au o anumită rezervă în exprimare. Știi cum se spune - minunile sunt tăcute și cred că fiecare dintre noi a avut, măcar o dată în viață, o astfel de revelație, sau de experiență, cum vrei să-i spui. Și aici nu mă refer la prostiile "paranormale" cu care ni se împuie capul, ci la trăiri autentice. | |