| = copilul din mine | nichita victoria [02.Oct.05 19:05] |
| obrajii au înmugurit de sub crusta de lacrimi așternută o dată cu fiecare clipă amară în fiecare depărtare de tine zâmbetul încercănat s-a rescris pe inimă îngenuncheat lângă icoana celui dintâi dor de pe buzele tale astea mi-au placut tare, tare mult. mai trec:) | |
| = Taina | Daniel Dinescu [18.Oct.04 16:21] |
| Iz de Botez, nastere din ape, nastere din Duh, viata noua, iubire, impartasire de cei dragi ... frumos! :) DD | |
| = copii îngeri și natură | Andreea Drăguleasa [18.Oct.04 18:07] |
| Cred că te-ai putea lipsi liniștit de clișeul pe care îl presupune satana lepădându-se de trei ori de tine, cu atât mai mult cu cât această imagine frustă nu e susținută de restul poeziei. Nu înseamnă că restul m-a încântat, dar aici chiar simțeam nevoia să subliniez dezacordul. A. | |
| = Raspunsuri | Vasile Mihai [19.Oct.04 11:21] |
| Victoria, ma bucur ca umilele mele versuri ti-au desteptat emotia si ca ti-au placut. Ai citat unele dintre cele mai dragi versuri din intreaga poezie; sunt onorat ca ai trecut si ca ai decis sa mai treci. Multumesc pentru vizita si pentru apreciere si te mai astept cu drag. Daniel, frumos stii sa pui punctul pe... nasterea din ape. Ai reusit sa descoperi poteca ascunsa acolo si schimbarea, botezul care se intrevede printre clipe si lacrimi. Ma bucur ca ai poposit la marginea "renasterii" versului intr-o clipa care se vroia a fi un nou inceput. Iti multumesc. Andreea, iti multumesc, de asemenea, pentru vizita si pentru sugestie. O sa ma mai gandesc la ceea ce ai spus desi, in mod ciudat, poemul meu a pornit tocmai de la acel "cliseu" pe care il vad ca un fel de "element de contrast" care isi are locul acolo. Cat despre "nu inseamna ca restul m-a incantat"... ce sa ii faci? Nu pot sa pretind sa placa tot ceea ce scriu eu tuturor cititorilor, sau ii ajute sa simta ceea ce am simtit eu, oricat suflet as fi pus intr-un text sau altul. Poate ca alta data vei gasi si ceva ce sa iti placa in paginile mele. Cu drag, Mihai | |
| = lumineaza-te si vei fi... | zabet mihai [02.Oct.05 19:06] |
| "...Mi-ai atins doar inima usor si s-a sfaramat in mii de inimi; o, cu mii de inimi ma-nfior- dar mi te iubesc cu mii de inimi iubirea mi-i menirea si-i port pe frunte scrisul..." Hafiz + 1393 Felicitari pentru poem ! | |
| = revenire/renastere | bulgar loredana [20.Oct.04 17:17] |
| asta numesc eu revenire!un text superb, cum iti aminteam eu ca esti intr-o zi ploioasa aici...acolo era soare! stima! nu o sa se mai lepede de trei ori! | |
| + Pentru frumusețea simplă a cuvântului | Maria Prochipiuc [21.Oct.04 11:52] |
| Fac abstracție de orice tipar ar fi fost folosit aici, pentru mine orice cuvânt folosit de autor (chiar dacă înaintea lui l-au folosit de n ori alții) este unic, l-a simțit doar el așa cum îl transpune: gândul, râul, visul, lacrimi, înger, ... Văd că preocuparea autorului se îndreaptă spre diversificarea ideilor referitoare la sensul creației sale: satana s-a lepadat de mine / de trei ori pe ziua de azi / obrajii au înmugurit / de sub crusta de lacrimi / așternută o dată cu fiecare clipă / amară / în fiecare depărtare de tine. Prin bogăția detaliilor lasă să strălucească numai diamantul spiritului său convertit într-o pană de înger. E atâta sensibilitate în versul tău încât mi se pare că e dictat chiar de înger. E un vers cu o ușoară melodie în prag de seară. Remarcabil: copilul de mâine râde un torent de cuvinte învolburate învățând jocul să-i rostească în pas de dans fiecare clipire sufletul s-a întors către răsărit curat ca începutul unui sărut de trandafir alb într-o palmă | |