| = monica | Monica Voinea [29.Sep.04 12:36] |
| ... "nu ai înțeles că eram claustrofobici la înot?"- spune atât de multe versul ăsta... e vb. de înotul prin viață, prin iubire... împreună? cei mai mulți dintre noi atunci devenim -"claustrofobi". vine apoi "ești mut de lacrimi" , "și mi-e dor de noi în ploaie!"... e ca un strigăt de durere, de resemnare... cel puțin pentru mine. Foarte originală poezia, în ansamblu; poate avea unele neșlefuiri, dar cred că ar trebui s-o lași așa: forma asta brută, curată, este cea mai binevenită mereu. ......................................................... Îți mulțumesc pt. toate cele scrise la "Un bărbat, neveste..., retaradți"; mă bucur că-ți place stilul meu (ah, dar am un stil, Doamne?!?),îți mulțumesc pentru încurajare.Mai orbim. cu bine, monique. :)) | |
| = ahhhh | Monica Voinea [29.Sep.04 12:39] |
| iar am mâncat litere: "retardați" și "vorbim". cu bine. sa mai scrii!! | |
| = Ti-am scris | gabor monica [30.Sep.04 15:31] |
| Si eu ti-am scris.:) | |