= culorile tale | Radmila Popovici [07.Jul.04 11:10] |
Frumoase culori... Văd bule cu aer, aș sări să le prind, dar îmi e frică să le sparg, las amintirile, gîndurile și iubirea frumoase, transparente, ușoare să zboare prin înalturi. | |
= cu cercurile-n brațe | cristina ispas [07.Jul.04 11:30] |
Compasul bucuriei dansează luându-și cercurile în brațe porumbei alergând ecouri de vise foarte frumoase aceste versuri mihaela. te invidiez pentru că poți scrie despre bucurie și lumină și culori vii. mai vorbim | |
= noi suntem | Mihaela Maxim [07.Jul.04 12:41] |
deja acolo, sclipindu-ne chipul în globuri... firesc se vor sparge, e o biată secundă bătută deja pe nicovala așteptărilor, însă ceea ce nu se va pierde, rămâne cuvântul... merci. cristina, este nevoie, inspăimântător de multă nevoie să ne mutăm pașii, din loc în loc, să mai venim și pe-acasă, apoi din loc în loc... fără autopurificare, bateriile își șterg...culorile, devin... daltoniste... pupici. | |
= Stoluri | Geta Adam [07.Jul.04 13:18] |
Suna frumos "stolul meu de ochi". Un poem placut, ce te impresoara de lumina. | |
= Gând la gând... | Anda Andries [07.Jul.04 13:49] |
Mihaela, Vin dintr-o altã paginã în care tu lãsasesi un semn, am vãzut, am citit si-am mormãit: hmmm, fata asta parcã are o mie de ochi, trebuie s-o întreb cum face? Intelegi, cred, ce-am gândit când am dat peste "Stolul meu de ochi". Poate si gândurile se întretaie, mai stii? Dupã cum zburzi cred cã esti toatã un fior, de ce sã-l mai cauti în trecut? Cu drag (te citesc), Anda P.S. Mouse-ul tãu are aripi? :-) | |
= din suflet | miha maxim [07.Jul.04 15:18] |
mulțumesc geta, privirile mele se bucură citind anda, sic, mai citesc și cu ochii voștri, eu una...n-am atâția... mercic multiplu de 'abatere', vă mai aștept... sigur se între-taie, se în-cruci-așează, de multe ori visăm aceeași clipă, sau ea intră de una singură în mai multe trupuri deodată, descoperindu-ne, unii, celorlalți...e ca-ntr-un salut, dincolo de cuvinte. nu știu dacă are, nu m-am uitat, sinceră să fiu. câtă vreme nu are coarne, eu zic să-l las în pace...:):) și-apoi, când o avea, o să-i cânt "melc, melc, codobelc" pupicei. | |
= in liniste fiorul | lucia sotirova [07.Jul.04 15:43] |
Numai un pas la tine sa-ti intorc febra poetica. Si...coincidenta sau aproape. Ieri am scris : Puls agitat dimineata parcurge-n tacere febra ciresului copilul etern culegele secundele rosii dintr-un ram interzis sub talpile-i goale alearga lupii albi ai verii... Tot un fel de bucurie ca a ta! | |
= fara suparare | Eugen Suman [07.Jul.04 16:18] |
nu mi-a placut. ochi, curcubeu, lacrimi, copil, porumbei, "flori de lumini", ingeri (nu puteau sa lipseasca, nu ?), iubire, bucurie. ai vazut vreodata porumbei alergand ? prea arati cu degetul, sunt prea multe elemente ingramadite, nu e deloc subtila poezia. | |
= doamne | miha maxim [07.Jul.04 17:26] |
e sublim, ce scrii tu acolo, dragă lucia. nici o supărare, Oigene, te mai aștept, poate găsești și ceva pe gustul tău... ziceam eu, că dacă tot zburăm atâta pe aripi, de ce să nu alerge porumbeii? ai văzut vreodată, dimineața cu fug din adăpost, imediat ce le deschizi ușa? parcă ar vrea să cuprindă cerul tot, să vadă dintr-o privire cum a lăsat noaptea porțile zilei deschise! mulțumesc pentru osteneală, îmi cer scuze că a trebuit să citești... | |
= ps | miha maxim [07.Jul.04 17:28] |
și nu doar alergau, săracii, alergau, goneau, dacă vrei ecourile viselor spre lumină. de acord cu tine, este o poezie simplă. însă uneori cred, că avem nevoie să ne liniștim spiritele în...simplitate. | |
= spre lumină | Alina Manole [07.Jul.04 20:04] |
Cineva de pe site îmi spunea, mai demult: "lasă în poem balast, dar atât cât trebuie". Nu orice înșiruire de metafore este poezie și nici orice alăturare de imagini. Îți scriu toate acestea cu mare drag, pentru că îmi pasă de poezia ta. Și pentru că ai o sclipire pe care aș vrea să nu o irosești. Eugen scrie că nu i-a plăcut poemul. Era bine dacă dădea și o variantă de lucru. Mie mi-a plăcut ideea. Uite cum aș vedea poemul tău: din curcubeu izgonit stolul meu de ochi întorcându-se ție acasă În aceste versuri ai pus totul, și fericirea, și lumina, și bucuria, și amintirile. Mult succes! | |
= mulțumesc, Alina | miha maxim [08.Jul.04 11:56] |
...rupeam și eu un biscuite, încercam să-l pun la loc... versurile tale sunt poezie, eu mă voi trece la personale... îmi face bine, când aflu unde greșesc... poetic vorbind. mă voi uita des în pagina asta, căutând să aflu și să șlefuiesc... diferențele... dar e drum lung. luuuuuuuuuuuuuuuuuuuung. inima mea se întoarce acasă, odată cu cuvintele tale. îți mulțumesc. | |
= miha | Rodica Vasilescu [09.Oct.12 17:25] |
cu adevarat un titlu care atrage. insa si textul atrage si dupa parerea mea e destul de reusit. incearca insa sa nu te pierzi gandindu-te la aspectul estetic, pastreaza numai ferventa ideii si tine minte ca fluiditatea gandului nu trebuie sa fie la fel cu fluiditatea textului, trebuie numai sa curga. | |
= oki | miha maxim [09.Jul.04 09:48] |
săru'mâna pentru tâlc. înghit cuvintele întregi, mă strădui să le pătrund în sânge cu mii de pompițe. mulțam fain. | |
= ecouri de vise spre lumină | Maria Prochipiuc [09.Jul.04 17:03] |
cu lacrimi pătate pătrate trifoiul de aripi îmbrac și venele-mi strâng, minunate din verdele ploii mușcând cu fulgii din pană-am pornit la atac pe unde-cercei și fructe de mac și visele-mi număr, în cete ți le-am postat aici ca semn al recunoștinței mele... cred ca de la fluturi mi se trage. Te citesc si aștept semne... | |
= aripile moi | miha maxim [09.Jul.04 22:10] |
îți... cum să? bucurie de fluturi... semnele sunt... sper să mai vii mulțumesc!... | |