| = Sa fi vrut sa fii om si nu ai fi putut:) | Albu Vladimir [24.Jun.04 19:12] |
| Virgile... gura uscata a omului desertului... simt atmosfera aceea in care semenii traiau in antecamera trecerii... cat despre simboluri... nu ma pronunt aici:) | |
| = simbolurile | Alina Manole [24.Jun.04 19:27] |
Vladimir, eu propun să te pronunți la simboluri, să înțelegem și noi. Sau cer de la Virgil explicații. Vreau să fiu sigură că am înțeles. Sau în poezie nu e nimic sigur? ;) Mi-au plăcut versurile: cercul îți va fi fost dat la naștere era amintirea de dincolo de tine. Aștept explicații. :) | |
| + geometrii | Anca Anghel Novac [25.Jun.04 07:04] |
| Prin geometria simtului fiinta se lasa purtata in cautare de noi sensuri. Cam acesta e sentimentul care m-a incercat citindu-ti poezia. Am remarcat doua versuri aparte: "fiecare anotimp își prelinge saliva ploilor " "vei stăpîni un echilibru aproape vinovat" O poezie care isi merita din plin steaua desi vad ca nimeni nu s-a indurat Asa ca am indraznit eu sa aduc lumina sub textul tau. Felicitari ! | |
| = Azrail, Alina și Anca | Virgil Titarenco [27.Jun.04 10:16] |
| Azrail, știu că te ispitește mediul acesta. E doar universul mirajelor tale, nu? Nu este oare oracol aici? Alina, este și lumea ta. Nu este oare geometrie aici? Anca, "îndurare, îndurare" strigau hetiții sub talpa sandalelor lui Ramses. Am zîmbit. Mulțumesc. Îmi pare însă rău să nu te mai regăsesc ca și editor. Dreptul meu la regret. | |
| = :) | Anca Anghel Novac [27.Jun.04 12:01] |
| Mh, de ce iti pare rau Virgil ? Abia acum am timp sa citesc ce merita citit. Oricum am fost editor un timp suficient de lung ca sa pot da vina pe oboseala. | |
| = sunt poezii | Mihaela Maxim [28.Jun.04 13:23] |
| pe care le salvez dinainte de a le citi în directorul SUPERBE. asta e una dintre ele pe urmă stau și le citesc și mă bucur de una singură apoi vin și împart bucuria în mesaje | |
| = uneori ma gândesc | Mihaela Maxim [28.Jun.04 13:26] |
| ca de-așa bucurie, de a împărți cuvintele calde, marii nostri poeti, literari, arhitecți au fost lipsiți, și arunc o bucată înapoi, peste umărul timpului. | |
| = timpuri | Alina Manole [28.Jun.04 15:19] |
Să spunem că am înțeles simbolurile, deși ar fi fost interesant de citit explicațiile tale. Am meditat asupra timpurilor verbale folosite în poem. Îmi pare că fiecare strofă mimează o aripă întinsă dinspre trecut spre viitor. Însă, în poemul tău, toate lumile sunt deja trecute. Fă să se înțeleagă asta, folosind viitorul anterior. Sau am greșit în surprinderea sensului? | |