| = citit, plăcut, acum perdaful | Elena Malec [01.Jun.04 11:00] |
| Poezie frumoasă și plină de sensuri, imagini, imagini și senzații poate cam în avalanșă. Fă-mi un hatâr, te rog. Pune-o în pagină așa încit să ai numai una două imagini pe un vers, atfel spus taie versul cumva să mă pot bucura mental de ce-mi sugerezi. Așa cum e mă amețește și dacă e beție de cuvinte vreau să fie ca ritm nu la nivel optic, vizual. Aceeași cititoare înrăită la talentul tău, Elena | |
| = revin | Florina - Daniela Bordieanu [01.Jun.04 11:16] |
| absolut superb: "nu mai știu dacă să iasă în afara mea sau să iasă în mine neînnebunit" dar vreau sa revin, la o noua digerare a poeziei tale. nu ma pot opri aici. cu tot binele, Dana | |
| = răni grele | Lucian Muset [01.Jun.04 11:44] |
| Chiar că suntem împuțiți! Mai ales că eu sper că nu ești tot tu cel din jumătatea a doua a poemului, ci e un "estetician contemporan" care nu face altceva decât să escamoteze realul sens și obiect al esteticii: frumosul. Poemul tău a lăsat o rană adâncă rău; să sperăm la mai multă comprehensiune. rosinante | |
| = Elena, Dana | Vasile Munteanu [01.Jun.04 11:45] |
| Elena, îți mulțumesc pentru lectură și pentru "perdaf". Și pentru celelalte cuvinte. Dana, aștept "ecoul" versurilor tale :). Cu drag, | |
| = estetica... | Florina - Daniela Bordieanu [01.Jun.04 11:46] |
| inca de la aliteratia din titlu (intentionata, sunt sigura), ti-am urmarit retorica, Vasile, cu acelasi interes si cu aceeasi aprobare. Fir-ai tu sa fii de patimas :), cata dreptate ai uneori. Nu dau citate, e o adevarata avalansa aici. si chiar daca nu voi mai scrie inca un comentariu, te recitesc. totusi, cu tot BINELE, (asa esteticul contemporan mai are o sansa.zic eu. dar nu-s decat un cititor neavizat.) Dana | |
| = Lucian | Vasile Munteanu [01.Jun.04 11:50] |
| îți mulțumesc pentru gândul exprimat. Sincer, nici eu nu mai știu dacă nu sunt tot eu și în a doua jumătate. Cine nu a fost ispitit de "curentul estetic" din vremea lui :)? Din păcate, musca trage atât la miere, cât și la rahat; din fericire, albina numai la miere. "Insectarul istoriei" ne va înfige un ac în ceafă tuturor. Cu respect, | |
| = obosit | Claudiu Banu [01.Jun.04 12:18] |
| Ma uit in jur... Mai autorule, simpaticule, asta stiam deja ca poti sa faci, cealalta...cea cu less is more, acolo astept sa ma surprinzi.. Un trecator obosit, | |
| = Claudiu obositul | Vasile Munteanu [01.Jun.04 12:52] |
| Clau, sincer, așteptam o astfel de reacție din partea ta, însă, posibil să mă înșel, mai bine documentată. Parcă nu cu multe zile în urmă încercai să îți scuzi una dintre poezii cu "teoria poeziei care trebuie să iasă din pagină", dar, mă rog... Am să încerc să te ajut în interpretare utilizând această metodă (care, se pare, îți este de folos nu numai când ești obosit, dar și dezorientat) cu un citat dintr-o lucrare al cărui nume nu am să te plictisesc spunânduți-l, că ești "obosit". Și nici al autorului (din aceleași considerente): “Cu un gest puternic, masiv, arcul butant trece forța de apăsare a bolții navei asupra contraforturilor masive ale colateralelor. Pentru a înlesni acestora tăria rezistenței, contra presiunii sarcinii care vine lateral asupra lor, sunt încărcați de sus cu fiale. Sensul constructiv al acestor contraforturi poate fi deci înțeles numai dacă este privit de sus în jos. Pentru impresia estetică însă este hotărâtor drumul invers, drumul parcurs de jos în sus. Vedem cum din rezervorul forțelor contraforturilor se desprind energiile ce năzuiesc spre cer, pentru ca într-o puternică desfășurare de forță mecanică să ajungă obiectivul înălțimii.” Sper ca, altă dată, dacă tot este textul atât de anost, să comentezi măcar tu mai interesant. De ce să fim doi care plictisesc cititorii. Mai bine ne culcăm puțin înainte. La fel de obosit ca și tine, poate mai obosit, dar cu mai multă aplecare spre înțeleger. Simpaticule! Același, | |
| = statul in cap | Claudiu Banu [01.Jun.04 13:28] |
| Vasile mie nu-mi place sa ma repet, o sa o fac totusi. Poate ca voi scrie totusi (si nu pentru tine) un articol "despre cum as vrea sa fie Poezia". In primul rand as vrea sa o poata parcurge toata lumea. Nu doar lector doctus, ci si omul de pe strada, nu doar cei care recunosc simbolurile trimiterile, ci si devoratorul de lirica fara o cultura vasta. Visez o poezie care sa aiba in ea toate ingredientele, fara ca acest lucru sa o afecteze, sa o ingreuneze. Sa fie o poezie independenta de jocul din subtext, de simboluri de tehnica literara abordata pana la urma. dar in acelasi timp legaturile de acolo sa existe sa fie viabile, sa satisfaca setea cautatorului de profunzime. Eu ma refeream mai sus la oboseala mea de a incerca sa vad de ce aduni atat de multe simboluri fara coerenta, de ce treci de la Arcadia la Jack Spintecatorul, si cum ar trebui eu sa ma raportez la acest lucru. Sincer , acum sper numai sa nu fie o dorinta egoista de a arata ca stiu despre asta, am citit asta, fiindca atunci nu prea m-as intoarce prin pagina ta. Si crede-ma poate sunt amar, insa am foarte multa intelegere. Si vad ca te irosesti e normal sa te mai trag de maneca. Umbla putin in pantofi mei sa vezi daca sunt dezorientat sau dezamagit...Da comentariul meu este anost, poate, poate e de la volumul imens de comentarii si de poezie mediocra de pe site. Iar poezia respectiva pe care tu spui ca o scuzam se afla la texte recomandate si daca eu o editam chiar si numai cu o virgula, atunci ea ar fi iesit automat de acolo, si asta ar fi insemnat mai putini cititori, mai putine reactii. Si era si o dedicatie daca nu ma insel, astfel ca asteptam sa fiu sigur ca mesajul meu a ajuns acolo unde trebuie. Cam asa cum sper si acum, desi nu stiu de ce as mai face acest lucru... Imi cer scuzele de rigoare pentru off-topic. Amar, | |
| = Claudiu yoghinul | Vasile Munteanu [01.Jun.04 13:48] |
| 1. Clau, statul în cap, zic unii, duce către "eliberare". 2. Faptul că, pentru tine, Poezia trebuie să fie "cumva", nu cred că mă privește pe mine. Nu ai decât să scrii cum dorești poezie. Nu cred că asta de îndreptățește pe tine să îmi ceri mie să scriu "cumva" poezie. 3. Ce nu înțelegi Tu din poezia mea nu e problema mea. Nici măcar dacă nu este nimic de înțeles! 4. Ce poezii ajung la "recomandate" iar nu este problema mea. Dar, dacă așa crezi tu că mă determini "să stau în cap", te asigur că te înșeli din nou. 5. Apropo, nu știam că nu este evident: singura autoritate pe care o recunosc pe acest site este cea administrativă. Pe cei care scriu îi clasific "valoric" în funcție de crietriile mele absolut subiective. Prin urmare, crede-mă pe cuvânt, te citesc zilnic, dar "nu aș umbla în pantofii tăi". N-ai autoritate :). Cât despre "amar", bănuiesc faptul că este inutuil. Dacă ceea ce exprimai era sincer, nu se justifica. Pentru mine rămâi același. Dar asta nu înseamnă că trebuie să îți dau dreptate doar pentru că ai avut bună-voința să deschizi gura, în ciuda faptului că ești obosit. Cu respect, | |
| = in nici un caz autoritar... | Claudiu Banu [01.Jun.04 13:58] |
| Ma bucur ca nu ai inteles nimic. Nu ma bucur ca am pierdut mult timp sa ajungem amandoi de unde am plecat. C. | |
| = Claudiu perfecționistul | Vasile Munteanu [01.Jun.04 14:01] |
| Numai cercul începe și se sfârșește în același punct. Eu mă bucur, oricum. "Am mintea odihnită" :). Cu respect, | |
| = despre perfectionism | Claudiu Banu [01.Jun.04 14:50] |
| Nu a spus nimeni ca e același punct. Aici greșești cel mai mult, interpretezi vorbele mele așa cum vrei tu. Chiar dacă mie nu-mi permiți același lucru cu referire la textul tău. O să încerc să îti explic. “către izvorul vieții trece despletită cu haine sfâșiate cu amforele sparte – ce demoni au pândit-o adulmecându-i pasul rupând din talpa sfântă ființa ei de lut paiață-carne-nmugurită cu membre fragede rotunde nedefinire juvenilă luciri de peșteri reci și strâmte naturalețe de păianjen mătăsunindu-se din sine splendori de marmură de os cu rotunjirile feline cu arabescuri iluzorii în dreptul sânilor de crin cu unduire de corăbii la care suspinând mă-nchin lin lunecând spre nevăzutul busolelor stricate nord cu valuri largi rupând din stânca încremenitului fiord așa visam n-aș mai visa încremenitu-mi-ar gândirea cei mulți sunt duși de întuneric cei morți își laudă rostirea” Sunt prea multe cuvinte ca să îmi expui o viziune. (Știi cât de reală este ea pentru mine? Și cum mă raportez la ea? Poți să încerci măcar să vezi din alt unghi? Să nu-mi răspunzi, cred că detectezi și retorica întrebării). In loc să comentezi comentariile mele, mai bine m-ai fi ajutat pe mine să vad ceea ce eu eu “obosit” nu am văzut. Și pentru cultura ta particulară, “un trecator obosit” este o referință intertextuală pe care nu ai prins-o, așa că te rog să nu mai folosești inutil legătura primară dintre termenul respectiv și numele sau persoana mea. Naiba știe cum de mă rătăcisem în propria casă, la un moment dat mi-am luat de mână tristețea îmbrăcați sumar am șchiopătat împreună până la fereastră. Eu așa înțeleg să descriu o viziune și un sentiment. In felul meu “nesincer”. Nu dau lecții, departe de mine gândul. Sunt aici să învăț cum să scriu mai bine nu să epatez. Dar chiar cred ca dacă ai da dovadă clară că nu suferi de o beție de cuvinte , acest lucru ar putea fi în avantajul tău. Teddy, este ultimul meu comentariu aici. Nu cultiv paritatea. Nu vreau să scrii intr-un fel anume, (și în nici un caz ca mine) dar aș fi dorit să îmi arăți că poți să scrii și altfel. Că nu suferi de sus numita și acuzata “beție de cuvinte”. Și să te rog cu toată bunăvoința, să mă lași să aleg ce vreau eu ca cititor de la un text. Impertinența nu o să te ducă prea departe, chiar dacă îi aduci un zâmbet. Iar dacă așa reacționezi de maniera pe care am observat-o mai sus, la un comentariu anost, având așa cum singur spui “ mintea odihnită”, atunci nu-mi doresc să te văd disecat, criticat, lovit, când ești obosit. Cu speranța că timpul petrecut să îți scriu va lucra cumva în favoarea amândoura, | |
| = precizări inutile | Vasile Munteanu [01.Jun.04 15:25] |
| Claudiu, dacă există "impertinență" în aceste comentarii, îți aparține! Ai dreptate. Deși sau habar nu ai despre ce vorbesc sau ești rău intenționat (înclin spre cea de a doua variantă), îți permiți să faci comparații și, culmea, cu versurile tale. Am precizat și repet: puțin îmi pasă "cum înțelegi tu o viziune și un sentiment". Mai mult. În versurile de mai sus, încercam, prin antiteză, dincolo de aspectul "psihologic", singurul pe care se pare că ești dispus să îl analizezi, să descriu un concept estetic. Însăși "forma" poemului și deductibilitatatea versurilor, așa cum îți prezentam în primul comentariu, este aceea a unei nave, ca și exemplu pentru o "construție exterioară a catedralei". Analogia îi aparține lui Wilhem Worringer. Dar, realizez că spun prea multe cuiva căruia, dintr-un motiv sau altul, puțin îi pasă. Că nu vrei să înțelegi, că nu poți sau că nu ai ce din textul de mai sus, așa cum am mai spus, nu e problema mea. Faptul că relația ta personală cu un text te pune în dificultate interpretativă, nu înseamnă că automat e o "beție de cuvinte". Ai mai făcut astfel de "clasificări". Cu aceleași "obiective" motivații. Și să îți spun ceva: să își dorească mai puține simboluri în poezie poate oricine. Și îți mai spun ceva. Puțin îmi pasă cu ce cunoștnițe personale vine fiecare să citească o poezie. Nu am de când să scriu și "note de subsol" unei poezii. Eu scriu. De înjurat are cine. Vorba ta: și auirea, dar când o să fie justificat. Mulțumesc. | |
| = încă o precizare inutilă | Vasile Munteanu [01.Jun.04 15:47] |
| O să mă întrebi, probabil, de ce bănuiesc eu că cineva care are o atitudine "pozitivă", așa cum ai tu acum, poate să fie "rău-intenționat". După "mintea mea odihnită", simplu, că aceia ca tine, care pot "remarca" o poezie, lasă "un semn" numai atunci când au de făcut "obiecții". Atunci când textul este "bun", deși l-au citit, "omit" să facă un "comentariu". Cel mai bun exemplu în acest sens, evident, după criteriile mele "neobiective", este Silvia Caloianu, ale cărei texte ar merita mai multă considerațiune decât ale oricui. Evident, dintre cele pe care eu le-am citit. Și, cu toate acestea, este mai comod, după cum bine spunea cineva, "să se arunce cu stele" pe principiul "nați-o ție dămi-o mie". E o banală obeservație, evident, subiectivă și "lipsită de nivel", probabil și mai lipsită după această precizare. Puțin îmi pasă. | |
| = . | Rodica Vasilescu [09.Oct.12 17:25] |
| Uitandu-ma pe textele tale vad un progres continuu de la poezie la poezie. ( nu ca ai scrie slab dar e mai mereu ceva nou ). Uneori mai apare putin senzatia de "lungire" - ca aici de exemplu. Zic si eu, cred ca ai mai putea sa scurtezi textul un pic. In rest, mi-a facut placere si-mi face placere sa te citesc. Numai bine :) | |
| = vasile | Eugen Suman [02.Jun.04 15:34] |
| antiteza dintre estetica actuala si estetica trecuta. a doua, evident, mitizata iar prima, evident, demonizata. eu zic ca e vorba de teama in fata noului si de refuzul a ceea ce nu cunoastem. textul nu e scris deloc rau, multe imagini cu mare forta. ii reprosez mesajul dihotomic lipsit de interes pentru lectorul actual precum si tendintele moralizatoare. pe alocuri e prea aglomerat. fireste, asta e viziunea mea asupra textului. ca sa fiu (si) offtopic iti spun ca vorbesti prostii despre stelute si cum se dau ele precum si despre comentariile care se fac pe site. dar asta oricum nu conteaza. | |
| = Mulțumesc, Eugen | Vasile Munteanu [02.Jun.04 16:51] |
| Eugen, 1) trec peste faptul că în ultimul comentariu spuneam: "aceia ca tine, care pot "remarca" o poezie, lasă "un semn" numai atunci când au de făcut "obiecții". Atunci când textul este "bun", deși l-au citit, "omit" să facă un "comentariu"" 2) trec peste faptul că, probabil, "musca de pe caciula" sau un gregar "spirit de turma" te-a adus, întâmplător, acum și aici (daca este o "provocare", mă voi convinge pe urmă, nu?) 3) trec peste faptul că, deși a trecut o lună, timp în care puteai să mai citești și tu ceva, ca să nu utilizezi aceleași sleite "epitete" (bănuiesc faptul că ești cel mai tânăr vorbitor al "limbajului de lemn") 4) în sfârșit, trec peste faptul că analiza ta este, ca și reacția, de altfel, "efectiv surprinzătoare" și te întreb: tu când ești incoerent, când promiți că nu mai deranjezi oamenii sau numai când vorbești? Zau că nu știu al cui ești... | |