= oglinda care te urmareste | Bogdan Gagu [08.Apr.04 17:40] |
oglinda care e sufletul tau pereche... si apoi ma intreb el mai stie? "Mi-am cumpărat o oglindă nouă În care mi-e teamă să mă privesc Privește-mă tu! Așa îți vei aminti unde am rămas" cu respect, inoni | |
= mai mult | Cristiana Miu [08.Apr.04 18:00] |
Stii prea bine ca m-a impresionat poezia asta de cand ai citit-o intaia data. Dar nu-mi place titlul. E de conjunctura si poezia merita mai mult. | |
= o mica rectificare | Cristina Trușcă [08.Apr.04 21:49] |
Madi, imi permiti o mica rectificare? E vorba despre constructia: "când soarele avea decât un răsărit" corect ar fi: "cand soarele avea doar un rasarit" Din cate stiu, decat se foloseste in caz de negatie: "cand soarele nu avea decat un rasarit" In rest, numai de bine, te pupa Cristinutza. | |
= Cristina Trusca - raspuns | Madalina Maroga [08.Apr.04 22:20] |
Crys, Multumesc frumos pentru "mica rectificare" :) Parca imi suna mai bine "nu avea decat un rasarit". Paste fericit! Madim | |
+ Verdele anotimpurilor | Maria Prochipiuc [09.Apr.04 11:10] |
Amintește-ți ce mi-ai spus într-o seară A fost demult, când soarele nu avea decât un răsărit, Realizări : Și–n palmele noastre creștea nemărginirea Când primăvara ne colora retina în verde Ochii mei privesc către un nicaieri În apusul violet a încolțit un om Ce te împiedică să nu mă uiti... Trebuie să vin și el la Papa Barzetti, văd că se poate face și poezie acolo, pe lângă celelalte… Sărbători cu bucurie! Mi-am aprins și eu o lumânare de la izvorul cuvintelor tale! | |
= Decembrie - raspuns | Madalina Maroga [09.Apr.04 14:31] |
Maria, Titlul comentariului tau mi se pare cel mai potrivit pentru poezia mea. Am sa modific pentru ca imi place mult. Te asteptam la Craiova si vom merge impreuna la Papa Barzetti. Este o barza foarte frumoasa acolo si poate ne inspira. :) Un Paste fericit si multa lumina! Madim | |
+ Madalina | Liviu Nanu [09.Apr.04 15:21] |
Madalina, eu iti sugerez sa modifici "ne colora retina în verde" cu "ne colora în verde retina", evitind astfel acel "ra-re". Despre poezie mi-am exprimat parerea la cenaclu, e de bine, adica. | |
= Marius, zis si Barza | Tudor Negoescu [09.Apr.04 15:51] |
La Papa Barzetti e un local de lux, cu o servire aproape ireprosabila, unde, dupa ce intri, te simti de-al casei. Daca te-a dus in localul lui Marius, zis si Barza,cu atmosfera intima creata acolo, e clar ca avea toate sansele sa te cucereasca... | |
= Anton si Dorun | Madalina Maroga [09.Apr.04 16:04] |
Anton, ...offf, asta e! oltencele astea pe langa faptul ca "e fierbinte" mai e si uituce. Mi-am notat la cenaclu acest ra/re de care mi-ai vorbit si atunci dar am avut emotii ca si acum... si... am uitat! Cred ca imbatranesc :). Bine ca am gasit scuza! Dorun, Hmmmm... ti-am scris mail si te-am anuntat despre cenaclu si nu mi-ai raspuns. Daca stiam ca il cunosti asa bine pe Barza veneam si te luam pe sus de acasa. Nu de alta dar poate dadea si el o pizza gratis ca tot ii facui reclama. Data viitoare vom merge tot acolo daca tot zici ca avem o pila. Si nu mai scapi asa usor cu una cu doua ca toata lumea vrea sa te cunoasca:) (mai ales eu). :) Sarbatori fericite! Madim | |
= "soarele nu avea decat un rasarit" | Mae Stanescu [09.Apr.04 16:57] |
un inceput rotund si copt, si un sfarsit ce se vrea fara de sfarsit; printre nuante, o poezie frumoasa, madim. | |
= Madim | Vasile Munteanu [09.Apr.04 19:32] |
Dragă Mădălina, iartă-mi ciudățenia, dar, ironia sorții, am și eu „norocul” să îmi lași primul semn de când am postat pe site pe o poezie („Balanță”) unde mi-am promis să nu răspund nimănui. Sper să îmi accepți dorința și să îmi ierți faptul că ți-am răspuns aici, când firesc era... E, „e mare grădina lui Dumnezeu” și, recunosc, eu am sărit gardul demult. Noroc de faptul că, din când în când - ca acum, de exemplu - îl sar și înapoi. Îți mulțumesc de urare și îți doresc la rândul meu ca toată lumina din lume să se strângă măcar pentru o secundă deasupra sufletului tău. Sărbători fericite! | |
= Neuitare | Adrian Munteanu [10.Apr.04 14:53] |
Pentru că ești de chihlimbar, vei avea, cu certidune lumina pe aproape , în ceas de sărbătoare, să se oglindească în sufletul tău ce nu are cum să fie uitat. | |