| = Si moartea e o poarta... | Daniel Dinescu [20.Jan.04 14:29] |
| O.K. In final pot sa spun ca proza ta a obtinut ce si-a propus, m-a facut sa citesc totul dintr-o rasuflare si sa digerez repede cuvintele. Frumoasa. Felicitari. Cui altcuiva decat unui om putea sa ii dea prin cap sa invinga moartea si sa continue vietuirea, chiar si printr-un mesaj?! | |
| = mesaje | Veronica Niculescu [22.Jan.04 13:39] |
| Daniel - in plus, mesajul avea chiar el in buzunar un alt mesaj, care avea in buzunar un altul... papusi rusesti. Multumesc pentru rabdare. Am ajuns la concluzia ca am gresit postind episodic. | |
| + mesagerul Veronicăi | Luminita Suse [02.Apr.04 05:48] |
| Veronica, de cum am început să citesc l-am și îndrăgit pe domnul Craioveanu, e lăudabil efortul tău de a scrie despre bătrânii noștri. Altfel, admir ideea ce a stat la baza acestei povești și tehnica dezvoltării ei, cu așa multă atenție la detalii, gradații și nuanțe. Cine a citit prima parte cu inima deschisă nu cred că e rezistat să nu citească și continuarea. Cu amuzament, am aflat mici trucuri din lumea jurnalisticii românești. Cu amărăciune, am redescoperit câteva aspecte neplăcute din viața cotidiană. Fac parte toate dintr-un tablou cuprinzător despre... viața noastră a tuturor. Cât despre oameni care să își dedice timpul și chiar viața unei idei ieșite din tiparul prozaicului, mai rar. Povestea aceasta merită citită chiar și de cei mai tinerei, căci nimeni nu va fi scutit de bătrânețe. Și fiecare vârstă își are comorile ei. | |
| = revin cu o precizare ptr cei ce vor să citească | Luminita Suse [02.Apr.04 05:56] |
| Revin pentru că am scris "continuarea" și nu vreau să se creeze vreo confuzie - Veronica a postat "Mesagerul" în trei părți. Aceasta este ultima parte. Pentru cei ce vor să citească de la început, prima parte e postată aici și a doua parte aici. O să adaug link-urile și în textul de mai sus. | |