= frumos | Laurențiu Orășanu [01.Nov.03 17:17] |
Frumos grupajul. Incercarea ta de a redefini, de a vedea si altfel, e indeletnicirea veche de cand lumea a oricarui artist, fie el sculptor, pictor, muzician sau poet. Aici poetul e mai aproape de pictural. Reflexiv, indeamna la reflectie. Pana cand voi avea curajul sa le postez separat, ceva de la mine: valurile nisipul din clepsidra oceanului apusul dimineata zeului noptii urmele tale arcade de nisip la templul marii maine mugurele timpului Ghiocel | |
= cateva amintiri | liviu dascalu [01.Nov.03 18:09] |
"maine mugurele timpului" imi aminteste de un poem scurt de la 16 ani, care "dateaza" stilistic (naivitate), dar, mai ales, moral: maine o roza ce n-a strapuns, inca, seara cu mireasma ei "apusul dimineata zeului noptii", de un altul, tot de atunci "zori" soarele mi-atinge tamplele cu o mana alba cu o mana neagra "valurile" tale, de cele ale mele ganduri de maluri de nisip topindu-se in valurile marii - parul iubitei Poezie care dateaza si ea, fireste. Si mai ales n-ar fi pe placul lui Dan Mitrut, care are ce are cu "gandirea", in haiku. Eu inca nu stiu cum sunt poemele tocmai postate. In mod normal, mi-as da seama peste luni sau ani, pana cand le-as putea comenta (cum am facut-o cu unele poeme vechi). Dar nu mi-e teama ca o sa ma compromit in fata cititorilor mei. Te astept, Laurentiu, unde-s mai multi scriitori de haiku puterea creste, ca si la epigramisti. | |
= haiku-nu | Laurențiu Orășanu [01.Nov.03 18:19] |
Vad ca trebuie sa bat din nou, comentariul: Spuneam, dar s-a pierdut la "trimite", spuneam ca acele ganduri ale mele nu sunt haiku. | |
+ parere | ion amariutei [01.Nov.03 20:49] |
cel mai mult mi-au placut *scobind*, *ceata* si *nu mai stiu* la prima ambiguitatea dintre figurativ si abstract - simpla extragere din memorie a unei imagini aleatorii sau evenimente neintamplate (peretele alb) accesibile printr-un fel de memorie intoarsa (o gaura in perete) a doua mi se pare o imagine foarte evocativa, sinergia cromatica dintre *ceata* si *asfalt* si cea senzoriala dintre umed, asfalt si dimineata contribuind la intensitatea *tabloului* a treia contine o idee foarte pe gustul meu, cuvantul care continua sa fie *la inceput*, de fiecare data cand percepi lumea *tot mai aproape* parca am mai citit-o in alta varianta, mi-a placut mai mult acolo *sa versi vin* este putin cam tulbure, pare cam *facuta* *un pictor* mi se pare prea previzibila iar *plangand* prea evidenta | |
= parere | Michel Martin [02.Nov.03 00:00] |
Imi place structura pentru ca iti creeaza senzatia de a privi un album cu fotografii, innstantanee care surprins esentialul...si totusi, ceva, pe undeva, nu umple indeajuns. | |
= erata | Michel Martin [02.Nov.03 00:01] |
"instantanee" "surprind" | |
= asdf | liviu dascalu [02.Nov.03 00:06] |
Multumesc pentru feed-back. Am operat cateva modificari la trei dintre haiku-uri (primul, al treilea si al cincilea), am eliminat unul dintre ele (cel prea "facut", si mie mi se parea la fel). Ma mai gandesc, si poate ca doua dintre cele doua poezii modificate vor disparea si ele. Vad ca ai apreciat haiku-urile mai riscante, care mi-au venit mai spontan in minte, si in privinta carora nu aveam repere de gust certe (fiind mai noi, ca substanta). Intuitia era acolo, bineinteles, dar "celalalt" din mintea mea tacea. Sau se prefacea ca tace. O poezie, sau un text literar, in genere, se scrie cu mai multe voci lirice, si mai multe repere. In timp vocea celuilalt e mai sigura, pentru simplul motiv ca esti tu insuti celalalt pentru cel care a scris textul. Poeziile mai putin riscante imi spun in mod clar ceva, singura problema era tocmai limpezimea lor. Uneori e nevoie de o sursa exterioara de hotarare pentru a renunta la asemenea texte. Fiindca nu stiu cum as putea sa te intreb altfel: pe cand noi poezii? | |
= DASCAL ABURIND | Felix Grai [02.Nov.03 02:57] |
motto: "nu mai stiu de cand aburi inghitind aburi cuvintele iar cuvintele" DASCAL ABURIND Desi pare un estet si un critic de renume da rateuri in sextet "aburind" atata lume... ! asa nu. | |
= freestyle with Felix Grai | liviu dascalu [04.Nov.03 19:12] |
Draga Felix, poezia mea nu a fost scrisa in argou. E si destul de veche, mai veche decat cuvantul argotic "aburi". Am evitat sa o postez tocmai simtind interferenta nociva cu acel "aburi", si ca e posibil sa fiu acuzat ca incerc sa "aburesc" cititorii. desi promitator ca epigramist vesnic tanar si... Felix a sfarsit putin cam trist eufemistic - a dat chix - | |
= cand doi se cearta al treilea iese aburit | dumitru cioaca-genuneanu [04.Nov.03 19:42] |
Nota explicativa: Observand discutia filozofica dintre Liviu si Felix pe tema cuvantului "aburire" eu un tip modest m-am decis sa nu ma bag in ciorba lor preferand sa ma aburesc singur: cei doi pusi pe hingherit n-au vazut cum eu tiptil des ma furisam la kil de-acum ma simt aburit | |
= om risipit | Bogdan Groza [22.Nov.03 12:27] |
Dintre haiku-urile tale cel mai mult mi-a placut : " plangand tot mai repede/un om se rispeste/ca nisipul" Sunt cu ochii pe tine si pentru alte poezii :)) | |