| = . | DanTristian [20.May.03 18:29] |
| un esec total scartaiala asta! si nu vorbesc de forma care se imbina cu continutul destul de bine! stilul tau glumet, pe undeva caustic. de data asta mi se pare infantil. | |
| = Diagnostic | Van Silvia [20.May.03 21:03] |
| Oala-minune sigur nu-i de vina De-ti pare tot la fel mancarea. De nu suporti meniul de la cina Stomacu-i vinovat. Cheama salvarea. | |
| = cassa loco:) | silviu dachin [20.May.03 21:06] |
| da imi place. ca de, suntem libesri sa nu gandim cand scriem. | |
| + aperitive | Dan Mitrut [20.May.03 22:51] |
| in fiecare vers regasesc un aspect nou al stressului cotidian, o sursa de nevroza: "printr-o gară curg trenuri cu viteză prea mare" acest "prea mare" e limita dincolo de care acuitatea perceptiilor dispare, dupa cum scaderea sensibilitatii la reactii scade: "personal vă declar nu mai cred în goblenuri" "am să-ncerc într-un fel să-mi leg timpul în lanțuri" "din senin mă cuprinde o altfel de boală când încerc să recit o factură" versurile finale sunt edificatoare pentru starea transmisa de Anton asa de sugestiv: "ne-nchinăm la o oală minune din care zi de zi se prepară doar un fel de mâncare" e o stare de zgandareala, un gunoi suparator in ochi, de care lumea noastra nu mai poate scapa. asa ca eu o sa remarc aceasta poezie cu putina lumina,insperanta unui text in care Anton ne va oferi o solutie ca sa avem la asa si aperitiv si felul doi :)) felicitarile mele, antoane | |
| + Anton face goblenuri | Motoc Lavinia [20.May.03 23:11] |
| Mda, foarte actual, domnule profesor, spune-mi despre nevroze, despre cotidianul asta din oala, care nu mai face minuni decat odata la 100 de ani si " se prepara doar un fel de mancare". Mie tare mi-a placut aceasta melancolie de sant, nu o lasa prea tare sa te atinga! | |
| + Anton | Ionut Simion [20.May.03 23:54] |
| probabil ochii mei vad altfel din cauza bolii: eu simt metafore mestesugite la tot pasul -sunt trenuri de mare viteza si nu sunt dispus sa stric a vietii mele freza -ma trage ata sa simt cum ar fi sa inventez o noua nebunie si atunci las fraiele din mana -(minunat)voi alege o za mai groasa sa-mi cuprinda timpul de iarba si clipa de coasa -sunt altfel, imi creste pamantul din lanul de flori, rad doar in ploate si plang cu ninsori -oala minune-aici sunt paralizat este un fel de declaratie de independenta aceasta poezie a profesorului nostru de minuni! | |
| = raspunsuri | Liviu Nanu [21.May.03 00:22] |
| Filip, silviu dachin - atat putem, atat facem... van silvia - am chemat-o, n-a venit | |
| = magul, motzoaca, inorog | Liviu Nanu [21.May.03 00:31] |
| magul, motzoaca, inorog - ma bucur ca ati inteles mesajul. | |
| = din senin | Mae Stanescu [21.May.03 03:08] |
| de cum am inceput s-o citesc m-am dus cu gandul la Paunescu si l-am si auzit recitand-o. | |
| = Elena Mae | Liviu Nanu [21.May.03 23:11] |
| Mae - in primul rind LA MULTI ANI! In al doilea rind, te rog important sa nu ma mai compari cu "monstrul liricii romanesti". | |