| = atat | peta02 [01.Mar.03 00:20] |
| Nu pot sa spun decat ca e interesanta..si bine ancorata in realitate. Am observat insa o greseala gramaticala in versurile: "Nici unul dintre noi nu știam să numărăm secundele". De fapt sunt doua. Poate le vezi.. | |
| = />peta02 | lapislazuli [01.Mar.03 00:56] |
| Multumesc pentru atentie. Nu este o greseala, schimbarea unghiului e intentionata. Cum insa nu am facut chestia asta decat acolo, aveai tot dreptul sa o consideri o neatentie. Pe curand! | |
| = Lapislazuli | albastru27 [01.Mar.03 01:26] |
| Nici asta nu-mi place , dar pare ca imi place mai mult decat "Mangaindu-ti gatul". Sper ca n-ai plecat de pe site in seara asta pentru ca am aparut eu. Mi-ar fi placut sa te intalnesc, macar pe chat. Pe curand! | |
| = acordul subiectului cu predicatul | peta02 [01.Mar.03 09:32] |
| Am inteles ca ai schimbat unghiul de la inceput dar doua greseli tot exista. Din cate stiu eu, corect e: Nici unul dintre noi nu stia sa numere secundele. Intelegi? | |
| = />peta02 | lapislazuli [01.Mar.03 12:36] |
| Da, draga peta, stiu ca din punct de vedere gramatical propozitia ar fi trebuit sa sune asa cum spui tu (acordul subiectului cu predicatul... n-am chiulit la lectia asta). Ti-am zis insa ca a fost un efect pe care l-am cautat. Zicerea se frange brusc, in mijlocul propozitiei (e ca o aglutinare a doua propozitii distincte, intr-un fel), pentru ca poeziile mele se ascund in spatele unor reguli simple (si poate naive dintr-o perspectiva contemporana asupra poeziei) pe care insa le tradeaza in permanenta. E ca un joc subtil, ascuns in spatele versurilor de suprafata. E o autoironie, daca vrei. Unul din motto-urile mele: "Hai totusi sa nu ne luam chiar in serios!" Cel putin nu intotdeauna. Si nu 100%. Pe curand! | |
| = />albastru 27 | lapislazuli [01.Mar.03 12:51] |
| Multumesc pentru trecere. Nu, nu am plecat de pe site din cauza ta (cum ai putut sa te gandesti la asa ceva?) Te-am vazut pe chat, dar din pacate chiar nu mai puteamm sta pe calculator, nici macar cat sa intru pe chat si sa iti urez o primavara frumoasa (urare pe care ti-o fac in schimb astazi). Imi pare rau de poeziile astea, care tie nu ti-au placut. Probabil e vorba de vreun fel de incompatibilitate estetica. Ceea ce imi doresc eu este sa reusesc sa pun degetul, in poeziile pe care le scriu, pe carnea cruda a realitatii magice. Dragostea este o astfel de realitate magica, in care prozaicul si amanuntul banal se combina cu un sentimente atat de puternice, incat in memorie totul se invaluie intr-un nor de dorinta nebuna de a fi din nou acolo, de a trece din nou prin aceleasi gesturi, de a simti din nou emotia, fericirea, frumusetea, poate frica si lipsa de incredere, si in fine, tot ceea ce a fost. Dar a idealiza nu mai este o optiune astazi. La fel, nici un romantism desuet. Pentru a fi autentic, pentru a fi credibil, trebuie sa accepti ca totul e un joc. Cred intr-un alt fel de romantism: cel al obisnuitului, cel al banalului, cel al decorului aleator care se recompune astfel incat sa formeze un spatiu magic. Lumea noastra, intreaga lume in care traim, este una magica. Si de cele mai multe ori nu stim sa vedem asta. Cautam magia in trecut, sau in cliseu. Ei bine... nu este acolo! Pe curand, mai vorbim. | |
| = imagine noua | magul [01.Mar.03 14:28] |
| sunt multe imagini de mare putere vizuala, dar nu e vizualul detasat, nu doar observatie ci traire, e ochiul care tremura: "Ea să îmi ia brațul și să desfacă de la încheietură ceasul cu cadranul turtit și întotdeauna rece (se înfiora dacă îl închidea în pumn), ducându-mi-l la ureche să-i aud ticăitul ritmic ca o inimă, nu, ca o respirație, nu, ca o amețeală în dreptul pieptului ei." imaginea incarcata face bogatia textului, o coloana vertebrala a unui fel de a scrie care se lipeste de felul meu de a vedea. | |
| = :) | Hera [01.Mar.03 21:13] |
| mi-a placut poezia! scrii din ce in ce mai erotic, Gabi, asa mi se pare! si-ti vine bine stilul asta!:) | |