= macroPoezie | Alberto M. Popesco [24.May.07 03:04] |
nu m-am putut abține, ba chiar mă simțeam vinovat, să trec fără să las un semn pe pagina dumitale. domnule, îți spun sincer, am râs, da' am râs cu lacrimi... aveți dvs în text câteva chestii geniale, le voi enumera cu plăcere: suntem singuri în univers pentru că avem oglinzi să nu rămânem mici izbucnirea noastră violentă polarizează zahăr roim emergent sufocăm iepuri și totuși trebuie să zâmbim prada fuge, întotdeauna spre ușile glisante vă felicit, sunteți un geniu al literaturii românești contemporane. sper că să vă ocupați cât mai curând locul atât de meritat între titanii literaturii mondiale și, de ce nu, intergalactice. deosebit de amical, | |
= ... | Fluerașu Petre [28.May.07 03:11] |
Eu iti multumesc ca ma citesti. Cat despre comentariu, iti multumesc, chiar daca se observa de la o posta ca a fost scris cu (prea) mult umor. te mai astept petre | |
= părere | Liviu Nanu [28.May.07 08:04] |
Eu n-am rîs, nu mi s-a părut un text umoristic, eventual ironic. Am remarcat: "din bacterii se naște o nouă generație, mai liberă suntem singuri în univers pentru că avem oglinzi" ("să nu rămînem mici" mi se pare în plus) "construim sisteme uitând să scuipăm înainte pentru noroc" "sufletul fierului se transformă în praf" în versul "brațele mele se joacă cu inima ta" aș înlocui brațele cu mîinile, pentru logica anatomică. în general am rămas cu o impresie plăcută după lectură, dar cred că poezia ar mai trebui periată nițel, ideea este interesantă. | |
= ... | Fluerașu Petre [28.May.07 12:26] |
Liviu, multumesc pentru modul in care ai intrat in aceasta poezie si pentru ce ai reliefat de aici. Voi tine cont de sugestiile tale. te mai astept petre | |