| + defragmentare | Ela Victoria Luca [18.May.07 01:12] |
| senzația că orice legătură se rupe, spoturile interioare se transmit intermitent prin cuvinte-care-sparg sau cuvinte-care-sunt-sparte de imagini, afecte, senzații, eul se supune acestei scindări/fragmentări multiple, până când devine o rețea de nuclei, de insule, de particule între care până și comunicare devine aproape imposibilă, dezintegrarea, atingând și memoria primă, fiind inevitabilă. bine realizată procesualitatea aceasta, așa percep eu acum înainte de somn. cumva în micro, nu în macro. sau poate, pentru a vedea nano-spațiile și interstițiile de suflet-spirit, trebuie un zoom până la macro-entitate. în fiecare dintre noi doarme/există în latență (și) un pygmalion. Ela | |
| = nu pot | Alberto M. Popesco [18.May.07 01:23] |
| să nu las un semn :D. sincer textul tău era să mă manipuleze, să mă expandeze, să-mi distragă atenția spre noi orizonturi necunoscute. nu e poezie ceea ce scrii dumneata, e un manifest poetic, e răzvrătire, e o revoluție, e o răscoală în vers alb. nu m-am simțit atins de ironia pișcătoare, a trecut pe lângă mine ca un marfar în plină viteză. în general am apreciat versificația, e un text bun, merită steaua acordată. de 7 ori amical, | |
| = un mozaic interesant | Fluerașu Petre [18.May.07 01:37] |
| tania, da, aici este o poezie de calitate, ce merita citita de mai multe ori. Reusesti sa unesti mici tablouri, sa creezi un sistem in care toate parca isi gasesc un loc. Mi-a placut textul, m-a facut sa trec prin foarte multe simboluri, m-a facut sa ma gandesc la foarte multe idei, sa le amestec, sa le intorc pe toate partile! Felicitari petre | |
| = am copyright | mihai zabet [18.May.07 11:40] |
| o recunosc e ea e femeia-piersic iubește caii pur sânge și iarna partidele de vânătoare jucaria preferată a minții mele e glamour are umor corect o să sfârșeșc fericit infatuat cu iubirea ei sigilată avar ca o piesă de muzeu | |
| = the effect of gamma rays on man-in-the-moon marigolds | tania cozianu [18.May.07 21:36] |
| ela, am citit azi-noapte cuvintele tale si-am simtit in ele asa o mare transparenta, spontaneitate, acuitate a ochiului dincolo de vaz, o sinceritate atat de imediata, incat .. incat m-am gandit o clipa daca e posibil ca toate astea sa-mi para de-o infricosator-tulburatoare frumusete.. mda, ma gandeam eu ca n-am sa stiu sa explic asta.. cred ca sunt cat pe cale sa las un comm de-a dreptul naiv, dar trebuie sa-ti spun despre cum e sa stii ca undeva, acolo, cineva intelege. mirajul. starea de halucinatie, vertijul, fragmentarea din macro-zone, risipirea. altadata mi-ar fi parut nelinistitoare senzatia asta. acum, nu. multumesc, ela. fiindca esti. iti multumesc si tie, petre, pentru trecerea si semnul tau asa binevoitor. d-lui a. m. popescu nu-mi ramane decat sa-i trimit inapoi de sapte ori surasul (amical) ce l-am avut cand am parcurs comentariul domniei sale. si nu-s deloc cinica afirmand asta. pur si simplu ai o minte charmanta si savuroasa, alberto. spun asa nu doar fiindca ai simtit ceva-ul halucinogen si nota auto/ironica a textului, dar ai un mmm, cum sa zic asta.. ai un quelque chose (poetique, evidement) care o sa ma faca probabil sa ajung mai des in pagina ta de scrieri. (si nu in cele din urma), ai copyright, vincent? really? mhmm, stiu si eu? uite, tocmai studiam capitolul IV - continutul dreptului de autor Art. 23. - (1) Proprietarul originalului unei opere nu are dreptul sa o distruga înainte de a o oferi autorului la pretul de cost al materialului. si desigur ca nu-mi amintesc clauzele niciunui contract de editare. probabil ca m-a lovit vreo amnezie. amnesia summertime amnesia rulz :) ps: acolo e vorba despre duke of earl. ps.2: dar eu prefer varianta '62 gene chandler. | |
| = amnezie | mihai zabet [18.May.07 22:03] |
| si eu tot varianta '62 o prefer si desigur nici eu nu imi aduc aminte de un contract de publicare sau de clauze nici atat dar cine sa mai stie? cine sa mai stie? | |
| = erată și nu numai | tania cozianu [18.May.07 22:46] |
| am gafat memorabil. am strecurat un 'cât' în plus în răspunsul către ela și evidemment, d-le a. m. popesco, sper să-mi fie iertat neintenționatul typo de la tastarea numelui. uhh acestea fiind spuse, vincent, rămâne să mă gândesc dacă voi accepta rolul fetei cu părul roșu din chevrolet sau am să mă mulțumesc doar cu the man with two brains. because it will be a long long summer... mulțumesc din nou tuturor. | |
| + Text de calitate | Gheorghe Pașa [19.May.07 09:20] |
| Totul pornește, aș spune, de la acea lumină căzând sferic, devenită, în context, similară "ei", "jucăria preferată a minții". Interstițiile dintre litere anunță, încă din titlu, fragmentarea sinelui, dar oferindu-se șansa recompunerii întregului. Simultaneitatea conduce prin toate "rețelele" subterane, analizându-se cu finețe, luciditate, ironie avatarurile creatorului, confruntat cu iubirea ca un "sigiliu avar" sau "ca o piesă rară de muzeu", cu paradoxul autodistrugerii prin visarea la marea ratare, în final totul dovedindu-se o mare iluzie (sau "marea minciună"), pentru că "filtrele de memorie n-ajută la nimic uneori somnul". Fără îndoială, prin deschiderea sa către lecturi multiple, imaginarul poetic original, echilibrul compozițional și sinceritatea discursului, textul oferă o lectură nu comodă, dar deosebit de interesantă. | |
| = cinematik.zone | tania cozianu [20.May.07 23:11] |
| domnule Pașa, comentariul tău l-am ascultat mai mult decât l-am citit, căci mi-a amintit de un om de televiziune drag mie și intro-urile lui dinaintea proiectării vreunei pelicule din serile de cinematecă. camera, fotoliul adânc, rafturile de cărți, reflectoarele, pereții antifonați, chipul din penumbră, vocea de dincolo. de dincolo de. și-ți mulțumesc nu doar pentru feeling-ul acesta absolut special, dar mai ales pentru felul în care ai perceput textul. nu e puțin lucru să găsesc într-o oarecare seară de duminică pe cineva care a stat aici, un timp, așa de viu și-atât de neașteptat de aproape. | |
| = acum da | Anni- Lorei Mainka [22.May.07 17:38] |
| ...m-am trezit si nu-i lucru nesemnificativ o lume binevenita intre griurile ce par a fi mostenite somnul da numai ca exista fiinte la care nu mai ajuta, glumeam super-text, o descoperire inbucuratoare ptr mine | |
| = uneori somnul | tania cozianu [22.May.07 23:32] |
| ceainării, grădini sălbatice, lăbuțe de pisici pe acoperișuri, apoi căderea în somn. el ajută, anni. te eliberează de trup. te face usor și moale. și foarte înalt. iar trezirea e mereu pe potriva somnului. nimic mimetic. fără travaliu. de fiecare dată la fel de spectaculos de simplu. dar ce neașteptat.. ce bine c-ai venit. o mare bucurie că te-am găsit aici. nu știi tu câtă.. | |