| = De Înălțare | Tudor Ioan Bogdan [16.May.07 16:39] |
| Adevărată, impresionantă, bine făcută această poezie! Cu simpatie, Tudor | |
| = jianu-liviu-florian | Ramona Ungureanu [17.May.07 00:10] |
| Eu n-am inteles in prima strofa ce-ai vrut sa spui cu "si boi". Sa ne rugam si pt boi??! Saracul Isus! E tot pe cruce. Tintuit si neajutorat. Asa-i? Doamne mult il mai jelim. Mai bine ne-am jeli pe noi. Ca nu e vai de El ci e vai de noi. Strofa 2 nu o inteleg. Neinaltatul domn? Pai Isus s-a inaltat si sta la dreapta lui Dumnezeu. Isus nu mai sta pe cruce. A stat. Nu-l mai tineti tot acolo. Nu Dumnezeu are nevoie de noi, ci noi avem nevoie de El. | |
| = Multumiri | Jianu Liviu-Florian [17.May.07 08:33] |
| Bogdan: Pace si bucurie! Ramona: Iata ce spune Iisus Hristos: “Cand va veni Fiul Omului intru slava Sa, si toti sfintii ingeri cu El, atunci va sedea pe tronul slavei Sale. Si se vor aduna inaintea Lui toate neamurile si-i va desparti pe unii de altii, precum desparte pastorul oile de capre. Si va pune oile de-a dreapta Sa, iar caprele de-a stanga. Atunci va zice Imparatul celor de-a dreapta Lui: Veniti, binecuvantatii Tatalui Meu, mosteniti imparatia cea pregatita voua de la intemeierea lumii. Caci flamand am fost si Mi-ati dat sa mananc; insetat am fost si Mi-ati dat sa beau; strain am fost si M-ati primit; Gol am fost si M-ati imbracat; bolnav am fost si M-ati cercetat; in temnita am fost si ati venit la Mine. Atunci dreptii Ii vor raspunde, zicand: Doamne, cand Te-am vazut flamand si Te-am hranit? Sau insetat si Ti-am dat sa bei? Sau cand Te-am vazut strain si Te-am primit, sau gol si Te-am imbracat? Sau cand Te-am vazut bolnav sau in temnita si am venit la Tine? Iar Imparatul, raspunzand, va zice catre ei: Adevarat zic voua, intrucat ati facut unuia dintr-acesti frati ai Mei, prea mici, Mie Mi-ati facut. Atunci va zice si celor de-a stanga: Duceti-va de la Mine, blestematilor, in focul cel vesnic, care este gatit diavolului si ingerilor lui. Caci flamand am fost si nu Mi-ati dat sa mananc; insetat am fost si nu Mi-ati dat sa beau; Strain am fost si nu M-ati primit; gol, si nu M-ati imbracat; bolnav si in temnita, si nu M-ati cercetat. Atunci vor raspunde si ei, zicand: Doamne, cand Te-am vazut flamand, sau insetat, sau strain, sau gol, sau bolnav, sau in temnita si nu Ti-am slujit? El insa le va raspunde, zicand: Adevarat zic voua: Intrucat nu ati facut unuia dintre acesti prea mici, nici Mie nu Mi-ati facut. Si vor merge acestia la osanda vesnica, iar dreptii la viata vesnica. “ Eu am tras concluzia, poetica, desigur, nu dogmatica, ca Iisus nu s-a inaltat. Este pe pamant, alaturi de fratii sai mai mici: flamandul, insetatul, strainul, golul, bolnavul, intemnitatul. Si din acestia sunt milioane pe pamant. In fiecare generatie. Iisus, poetic spus, desigur, este pe cruce inca, pentru ca ei toti duc, in viata, o cruce foarte grea. Si putini, foarte putini, vin si incearca sa ii ajute sa o duca. Tabloul zugravit nu este un tablou de la oras. Este un tablou de la sat. Un sat arhaic, chiar.Aici, oamenii sunt mai aproape de Dumnezeu. Stii de ce? Stii, oare, ce insemana boii pentru un taran? Cu cine ara un taran? Cu puterea cui isi pune el bucatele pe masa? taranul se roaga si pentru boii lui. Cat suntem mai tineri, si mai neintelepti, avem mare nevoie de Dumnezeu. Dar nu pretuim aceasta nevoie. O ignoram. Pe masura ce imbatranim, Dumnezeu are mare nevoie de noi. Dar, in tineretele noastre, ne-am rispiti atat puterile fizice, cat si cele morale, si foarte greu, cu foarte multa greutate, mai putem, cu ajutorul lui Dumnezeu, sa venim in ajutorul Lui.Tocmai cand El are mai mare nevoie de noi. Pe Iisus, nu-l tine nimeni pe cruce. Sta singur. Crezi ca ne-a parasit? Crezi ca azi, pe pamant, ar face altceva decat acum doua mii si mai bine de ani? Iisus, ieri, astazi, si maine, este acelasi. Isi da viata pentru rascumpararea pacatelor noastre. Pace si bucurie! | |
| = Pâinea sfințită a țăranului | Tudor Ioan Bogdan [17.May.07 21:23] |
| Îmi pare rău că înțelesurile adânci ale credinței așa cum era vie în satul de odinioară mai răzbat atât de greu până la noi. Poezia ta seamănă ca mesaj și frumusețe cu una din poeziile lui Nichifor Crainic în care Iisus se descoperă țăranului în toate lucrurile de care depinde esențial existența sa, sfințind lumea în care țăranul trăiește. Spune N Crainic: "Ești pâinea de pururi a neamului meu...Iisuse Christoase, tu jertfă pe cruce!" Iertat să-mi fie citatul foarte aproximativ. La tine însă mesajul este apăsat pe datoria de a face milă cu cei sărmani cu care se identifică Christos. Cu simpatie, Tudor | |