| = in care eu spun cat de mult mi-a placut acest text | Daniela Șontică [25.Apr.07 16:13] |
| ... cum ar veni adica, dom Nicule, despre soarta scriitorului care este neinteles de orisicine. ca asa am invatat noi la scoala ca scriitorii nu prea sunt apreciati de sotiile/sotii lor, asa dupa cum bietul Socrate a patit rusinea de i-a aruncat rautatea aia de nevasta-sa zoaiele in cap de fata cu oameni intelepti. dar mie cel mai mult mi-a placut de veronica, ca ea s-a divedit a fi fata patrioata pana la urma si a ales corect baricada. si mi-a mai placut ca am ras destul de mult cand am citit, ceea ce mie imi face bine. eu de aceea cred ca multa lume va citi si va zice de bine aici. iar eu ti-as mai spune, dar numai sa nu te superi, ca asa sa scrii, in stil umoristico-educativ. | |
| = Baricadat... | Nicolae Popa [25.Apr.07 17:56] |
| ...de entuziasmul tău, Daniela, mă tem ca nu cumva să rămîn fără nici o baricadă în față și să nu mai am cu cine lupta. Adevărat, baricadele se ridică, de regulă, din ce-ți cade sub mînă... Mai găsim noi pe ici, pe colo cîte-o ciozvîrtă de text, cîte-o rugină de frază care să se adune-n grămezi între noi. Asta în cazul în care Veronica n-ar fi Veronica și n-ar sări mereu de partea Alienatului nr.1. Fără umor (inclusiv fără umor "umoristico-educativ"), îți mulțumesc și de pe viitoarele baricade. | |
| = proza spumoasa | Fluerașu Petre [25.Apr.07 18:33] |
| Nicolae, am descoperit aici o proza spumoasa, antrenanta, o proza in care te poti pierde cu usurinta... Imi place cum inlantuiesti cuvintele, imi place cum fiecare moment pare sa isi gaseasca cu usurinta locul in ansamblu... felicitari cu prietenie petre | |
| = Petre, | Nicolae Popa [25.Apr.07 18:42] |
| Crede-mă, ceea ce-mi spui e de mare preț pentru sărmanele cuvintele mele! Le și văd cum ridică cu toatele capul sus strigînd, ca într-un mai vechi poem de-al meu: "— Yes, dragii mei! Yes! se poate!" O bere cu prima ocazie! | |
| = citit, ris, dat mai departe | Anni- Lorei Mainka [27.Apr.07 20:12] |
| am scris la commuri in urma cu citeva zile de nu pot sa cred ca si-au luat zborul in eter bun text bine zis bine trait l-am dat si altora sa se mai minuneze si ei de cele ale noastre proza din pana de profesie | |
| = proza și comm-urile | Nicolae Popa [28.Apr.07 12:17] |
| Mulțumesc, Anni-Lorei! În general comm-uri la proză se scriu mai rar decît la poezie. E și firesc: proza ia mai mult tim la lectură iar ispitele pe site sunt atît de multe încît nu prea ai răbdare să stai mai mult într-un loc. E și motivul pentru care îți sunt foarte recunoscător! Multă inspirație! | |
| = ca să citească și alți | Aurel Pop [29.Apr.07 07:45] |
| Hai, scrie, scrie, și mai dăm și mie... să-ți public | |
| + tot inainte, vrednicule! | dorin cozan [29.Apr.07 08:30] |
| mi-a placut textu tau, niculae. are umor (sper ca s a observat asta), are limbaj de care trebuie (din ala cu dulceturi), are atitudine si alea alea :P as renunta insa la partea de "teorie" literara. vezi cum e. si din titlu as scoate "samd" | |
| = Aurel, | Nicolae Popa [29.Apr.07 14:31] |
| Mulțam de trecere. Scriem, sciem, publicăm, publicăm... Deși, mi-i și greu să-mi imaginez cum vor arăta toate aceste fragmente în varianta definitivă a romanului... Căci despre un roman e vorba. Postările de pe acest site reprezintă, ca să zic așa, o probă de foc extrem de prețioasă pentru mine... Numai gînduri bune și tuturor celor dragi din preajma ta! | |
| = Onorat! | Nicolae Popa [29.Apr.07 14:56] |
| Dorin, O steluță de la tine e mai mult decît un semn de apreciere. Dă-mi voie s-o iau și ca pe o binecuvîntare. Am și fredonat în fața monitorului binecunoscuta melodie intonată în timpul hirotonisirii: "Vreeedniic eeeste... Vreeeedniiic eeeste..." Despre titlu: acesta există doar aici, fiind vorba de un fragment de capitol de roman. Mi-ar plăcea să cred că nici fărîma pretins-teoretică nu va deranja prea mult în contextul celor peste două sute de pagini din care am selectat acest cuib de vîsc despre alienații-aliniați în aliniate! Multă inspirație! | |
| = ... | Mihai Robea [10.Dec.18 14:27] |
| aici fiecare cuvânt își are locul lui își poartă sensurile. Am zâmbit și eu, apoi zâmbetul mi-a înghețat pe buze. Chiar asa sa fie? Câteodată cineva ne aduce scrisori pe drumuri de Țară, oamenii le citesc, uneori se bucură, alteori se întristează, dar veștile astea le așteptăm cu toți. cu respect și prietenie | |
| = Vești de pe aceleași drumuri | Nicolae Popa [02.May.07 16:56] |
| Mihai, Mulțumesc pentru trecere și pentru acest semn de nedumerire:"Chiar așa sa fie?". Din păcate, pe aici, prin locurile pe unde scriu eu, realitatea bate cu adevărat literatura. Cine scrie din capul lui o face, probabil, mai curînd fiindcă nu vrea să-și ia prea multe pe cap și nu că n-ar înțelege că adevărata literatură începe de la preșul de la ușă, fie că ieși din casă, fie că treci peste preș în sens invers. Mi-ar plăcea să ne tot citim. | |