| = Citire | Vasile Mihalache [11.Apr.07 20:29] |
| O poveste imaginată care deprinde un ritm alert pe măsură ce înaintează, unde se pot enumera cu satisfacție momente de intersectare a realității de inubliabile savori:"toată lumea părea că suferă de disfuncții intestinale", "zona cu pricina se dovedi a fi o cascadă de energii albe, pozitive","Am visat o mașină plină cu berze.Una fuma și ne făcea semne cu aripa.Noi eram pe acoperișul primăriei, într-un picior.Tanti Ani clocea însă într-un cuib de surcele și ne striga, parcă, să vedem dacă vine schimbul, că o mănâncă rău șalele. Acesta-i semn de iarnă lungă și grea.","Sunt doar un beduin traversând sahara orașelor în căutarea unei plantații de ionatani","iar viitorul meu a devenit un lanț de amintiri", "Mâine va fi de atunci totdeauna un ieri pentru mine."Și încă multe altele... | |
| = Citire | Vasile Mihalache [11.Apr.07 20:04] |
| Imaginarul acestei povestiri mi-a oferit momente de un umor imprescriptibil, deasemeni ziceri simple cu sâmburi meditativi de excepție. | |
| = nu înțeleg | Alberto Marin Popesco [11.Apr.07 23:02] |
| e vreo tendință sau vreun curent literar mai nou?! de ce aplici ironia asta subversivă unui text excelent? lucrezi excelent cu imaginile cu dialogurile, creionezi super personajele, dar ai tu dorința (obsesie?!) asta să ni le prezinți drept pesonaje comice. apreciez stilul, dar nu sunt de acord cu ironia. | |
| = altă parascovenie | Ioana Geacăr [11.Apr.07 23:41] |
| Felix, ești cu un picior în postmodernism prin parodierea realului (povestea mărului isteț, al wc-ului privatizat)și a notațiilor de jurnal, însă mai cinic: "Azi a murit Chilot, noul pechinez al lui tanti Ani. Moartea unui tânăr împrăștie în suflete o tristețe fascinantă."; și cu unul în post-postmodernism prin romanul tip jurnal din care pare că face parte fragmentul, construit în jurul unui personaj, un pseudojurnal deci. Asta ai scris-o doar să mă enervezi pe mine, deși ține tot de parodiere: "Globul de aur al toamnei și-a risipit pârguitele-i țăndări peste livadă și țarină. " Da, să vedem ce parascovenie mai este și asta ...sau chiar jurnal | |
| = zic si io | felix nicolau [12.Apr.07 14:34] |
| Vasile, ma bucur ca te-am pus pe ganduri razand. Alberto,ce spui ma ingrijoreaza. mie mi s-a parut ca sttructura personajelor si a actiunii e una burlesca. dar, in cele din urma, ma intereseaza perceptia lectorului. Ioana, bineinteles ca nu e jurnal, e doar un fragment de roman. daca apari in Luceafarul, sa-mi confirmi, te rog, ca eu nu mai apuc sa-l iau,plecat fiind. | |
| = ceea ce înțeleg eu prin burlesc | Alberto Marin Popesco [12.Apr.07 20:22] |
| e un fel de tragi-comic, nu m-am grăbit cu afirmația, văd că mi-o confirmi și tu, dar totuși... de ce?!... ai vreo slăbiciune pentru personaje caraghioase? | |
| = alberto | felix nicolau [12.Apr.07 23:02] |
| sincer sa fiu, in lumea asta, mi se pare patetic sa ridic la nivel tragic personajele. adica ne-am cam pierdut sensurile majore, sau cel putin trebuie sa le ascundem. oricum, omul tragic ca personaj, este tot mai putin viabil. asa vad eu. dar e o discutie lunga tare. stiu ca nu te-ai grabit si chiar imi fac tare bine criticile | |
| = aș! cum așa?! | Alberto Marin Popesco [12.Apr.07 23:09] |
| păi atunci ce fac eu cu tot nisipu' ăsta pe care l-am în curte să-mi construiesc un uriaș castel populat cu oameni plini de tragism?! glumesc. ai dreptate, e cam fumat mitul lui sisif pentru generația noastră. părerea mea. | |
| = mie mi se pare | Bogdanovici Andreea [13.Apr.07 15:32] |
| O proză bună. Este interesantă construcția personajelor. Mie mi-a plăcut "Duminică, 29 octombrie", este interesant construit. | |
| = asteptam sa revii | Anni- Lorei Mainka [16.Apr.07 00:54] |
| jurnal despre viata jurnalesca sigura ca ne-am pierdut si ne ascundem oare asta doreai sa descrii jocul celor ascunsi care trec prin diversele piete visul cu berze, asta mi-a placut | |
| = Imi place mai mult chiar decat altele mai serioase. | emilia gunea [15.Oct.07 00:30] |
| Sunt noua iar textul este destul de vechi insa imi permit sa scriu si eu o parere. Cineva considera umorul ceva "in plus" Mie tocmai umorul mi se pare ca este esenta succesului lecturii. Putin m-a cam derutat sfarsitul, dar trebuia sa gasesti un final si un nou inceput este optimismul tocmai potrivit pentru tip. Asa ca oricum este "perfect".(dupa mine) | |