| = va scriu cu genele inchise, barbu cornelia laura | barbu cornelia laura [17.Mar.07 01:20] |
| ma regasesc copil dar nu societatea m-ar fi atras ci un anume suflet inca nedescifrat, o curiozitate care ma impinge din lumea mea mica in infernul unui inger de pe marginea prapastiei, imi pare rau ca ma balbai, era mai usor sa ma exprim printr-o atingere, calcul matematic sau cantec, dar cred ca voi intelege pana la urma ca oamenii nu trebuie dezbracti decat in rugaciune, in rest e aproape impudic sa-i privesti in ochi | |
| = multumesc... | Fluerașu Petre [17.Mar.07 01:38] |
| cornelia, apreciez cuvintele tale si iti multumesc pentru trecerea ta aici, la ora aceasta tarzie... te mai astept... cu drag petre | |
| = Să ști să-i înțelegi și să-i iubești... | Stefan Lucian Muresanu [17.Mar.07 18:09] |
| Plăcerea cu care citesc de fiecare dată eseuri pe tema evoluției noastre și a interpretării elevate a existenței mă fascinează mai ales că, un astfel de material, este gândit de un adolescent cu o maturitate în care se îmbină lumea nevinovată cu cea trecută prin viață: "nu trăim pentru ceilalți, trăim pentru noi, iar inocența copilului ar trebui să ne pună pe gânduri." Sunt semne ale unei deveniri noi, a unui om care se dorește a fi altfel, folositor și stăpân, în primul rând, sieși. M-am revăzut copil... Succes... 17.03.2007 | |
| = multumesc stefan | Fluerașu Petre [18.Mar.07 07:39] |
| Stefan, iti multumesc pentru cum ai inteles acest text... te mai astept... cu mare placere petre | |