| = Stefan, da | cornel stefan ghica [09.Mar.07 20:47] |
| de la un timp (se pare ca) esti "in forma". m-ai surprins cu imaginile (tale) create spre (o) placuta senzatie a ne-sfarsitului "nebun" (sfarsindu-se odata si-odata). imi place pastrarea acestui ne-limitat vis "intr-o lume nebuna pana la capat" (mai ales "un pitic s-a întors pe cealaltă parte / și s-a dizolvat în frunze // gata"). de remarcat "iubita / se cățăra prin copaci să își ascundă / în ultima clipă / iubitul / din sân pentru alt cândva". o poezie reusita. felicitari. cu stima, blueboy | |
| = moartea își trăgea sufletul din toate părțile | Laura Irina Cozma [09.Mar.07 21:24] |
| ce proaspăt, ce curat și cât de vital ești, Ștefan, în poezia asta! prima parte e parcă ruptă din povești, plină de culori puternice, lumninoase, aurul de la rădăcina copacilor, piticii (eu mi-i imaginez ca și pe cei din cărțile de povești, policromi, bărboși, zâmbilori, adunați în jurul domnișoarei albe), cucubeul, dragonii și culoarea roșie care le e asociată. și acesta e de fapt un tablou, un decor în care intră barca de hârtie ce se dizolvă atunci când piticii dau de aur, care nu e la rădăcină, ci altundeva: în frunze. atunci intervine topirea, con-topirea. ps- ți-aș da și o steluță. așa dau doar pupic! să crești mare, ștefan! Laura | |
| = re. | ștefan ciobanu [09.Mar.07 21:28] |
| mă bucură trecerea ta și îți multumesc pentru vorbe.nu știu cât sunt de în fomă ideea este că scriu. seară bună | |
| = laura | ștefan ciobanu [09.Mar.07 21:31] |
| piticii sunt o poveste în sine cu cap și coadă, ei stau întinși peste tot, mă miri că nu îi vezi.oricum sunt personaje cheie pentru această lume cât despre stea cui îi trebuie când am un pupic. mulțumesc mult seară bună | |
| + naufragiul nebuniei | Traian Rotărescu [10.Mar.07 01:56] |
| Numai in basme, indiferent daca esti pitic, dragon, capcaun sau zana iti poti sapa visul in cautarea comorilor inchipuite, prezenta lopetile arata ca acestea exista, au fost create, mai trebuie doar descoperite. E ca o reconvertire alchimica a "suplimentului nutritiv" in aur, ganganiile fara nici o insemnatate, reprezentand necesitatile fiziologicului nebagate in seama decat atunci cand prididesc ca numar; plaga stolurilor distructive de lacomi daunatori. Desigur ca multimea se ingramanea, pana acum moartea isi daduse sufetul pretutindeni, insa niciodata "din toate partile", ocazie unica pt supravietuitorii care asistau ( veniti, imi inchipui, din toate colturile imparatiei) dar, mai ales cu referire la cititorii care au deschis Marea Carte la respectiva poveste infatisata aici. Timpul deja isi "coagulase" dimensiunile sale resimtite atat de diferit de fiintele inzestrate cu constiinte, devenind un dromader cu o singura cocoasa, ramasase despuiat de umbre, insa naratorul tocmai atunci simte contrariul acestei contrageri, chemarea unei eterne contopiri, desigur, numai in preajma unei prezente privilegiate "aveam ocazia sa fim doua lichide care se coaguleaza la infinit" Nemuritorii percep si ei diferenta dintre curcubeelor ocazionate in urma ploilor si neploilor, le acorda o semnificatie diferita, "valul" prabusit -de pamant, se intelege- arata perisabilitatea materiei careia nu i-a fost sortita imortalitatea decat ca o povara, ea a tanjit permanent sa se reintoarca in tarana din care s-a ivit, in groapa: "recunosc, imi este dor de moarte". Ultima clipa reprezinta totodata ocazia providentialei, singurei salvari; in ea va fi adapostit acel alt candva. Aici as face obiectia ca daca tot nu mai avea decat acel moment la dispozitie, pluralul "prin copaci" nu se sustine, n-ar fi avut cand, sub presiunea impedimentului de a-si adaposti lucrul celmai pretios, sa se legene, ca un urangutan malaezian coroanele diverselor specii arborescente...:) ar fi ales UN copac doar. De asemenea cam bascalios si brusc "gata"-ul din final, prea ne retezi macaroana, dupa ce inainte descrii naufragiul corabiei de hartie, o catastrofa care nu tine doar de "livrescul" foilor pe care se astern gandurile.. | |
| = Stefan Ciobanu | Mahmoud Djamal [12.Mar.07 01:24] |
| Stefan Ciobanu,poemul tau isi merita steaua care a primit-o, as elimina le intrau gaze in gura+supliment nutritiv, in rest numai bine. Cu respect | |
| = speciala acuratete... | D. Versingge [25.Apr.07 23:21] |
| joc vibrant de specii,o plimbare intre cele doua universuri isi certifica dorinta in trimf suspendat pe cele doua granite:candva si acum... | |
| = printre păreri... | Petruț Pârvescu [11.Jun.07 13:13] |
| e bine... la primele strofe, fără ultimul vers. să auzim de bine. cu prietenie, p.parvescu | |